Cum a eșuat încercarea de a cere insolvența sucursalei din România-București a celui mai mare constructor italian, Webuild SpA

Exclusivitate

Webuild SpA (fostă Salini Impregilo SpA) este un grup industrial italian specializat în afaceri de construcții și inginerie civilă cu sediul la Milano. Compania a fost înființată oficial în 2014, ca rezultat al fuziunii prin încorporarea Salini în Impregilo. Wikipedia scrie că Webuild este acum cel mai mare grup italian de inginerie și antrepriză generală, și un jucător global în sectorul construcțiilor. În mai 2020, compania a fost redenumită Webuild, apoi, în noiembrie 2020, a achiziționat o participație de 65% în Astaldi, societate care a realizat în România numeroase lucrări de infrastructură.

Webuild SpA, companie listată la Bursa de valori din Milano, este activă în circa 50 de țări de pe 5 continente (Africa, America, Asia, Europa, Oceania) cu 35.000 de angajați. Experiența sa variază de la construcția de baraje, hidrocentrale și structuri hidraulice, infrastructuri de apă și porturi, la drumuri, autostrăzi, căi ferate, sisteme de metrou și lucrări subterane, la aeroporturi, spitale și clădiri publice și industriale, până la construcții civile pentru depozitarea deșeurilor.

Cererea de insolvență

În februarie anul trecut, 3 companii active în România – SOPMET SA, MAG CONSTRUCT SRL şi HOLSCHER WASSERBAU GMBH – au solicitat unui complet de judecată al Secției a VII-a Civilă de la Tribunalul București deschiderea procedurii insolvenţei prevăzute de Legea nr. 85/2014 faţă de debitoarea Webuild SpA Milano Sucursala România București, care în 2022 a raportat o cifră de afaceri de 1,5 miliarde lei și un profit de peste 18 milioane lei. În motivarea cererii, s-a arătat că firmele, în calitate de subantreprenor, au încheiat cu asocierea al cărui lider a fost debitoarea, în calitate de antreprenor general, mai multe contracte, iar în baza contractelor respective, creditorii, în calitate de executanți, și-au îndeplinit obligaţiile contractuale și, deși a transmis în repetate rânduri, către societatea debitoare notificări de plată a debitului restant, toate s-au soldat cu eșec. Creditorii susțin că dețin împotriva debitoarei o creanţă certă, lichidă si exigibilă, in cuantum de 2.279.610,42 lei, sumă la care se adaugă 84.454,05 lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente facturilor fiscal, astfel încât valoarea totală a datoriilor este de 2.364.064,47 lei. Creditorii au mai afirmat că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de Legea 85/2014, pentru ca instanţa sa admită acţiunea si sa dispună deschiderea procedurii de insolvență. De asemenea, ei au mai solicitat instanţei de judecată să dispună ridicarea dreptului debitoarei de a-si mai conduce activitatea si numirea unui lichidator judiciar care sa administreze pe tot parcursul procedurii falimentului averea acesteia. Nu în ultimul rând, în conformitate cu dispozițiile art. 169 din Legea nr. 85/2014, ei au mai cerut judecătorilor să dispună antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorului debitoarei, conform motivării consemnate de rejust.ro.

Replica debitoarei 

Societatea debitoare Webuild SpA Milano Sucursala România București, după ce a solicitat pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată, a formulat contestație în contradictoriu cu cererea formulată de creditori, invocând lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a debitoarei. Aceasta a explicat că Webuild SpA Milano Sucursala România București este o sucursală a unei societăţi străine, entitate care, potrivit dispoziţiilor legale în materie, nu are personalitate juridică. Societatea-mamă a debitoarei pârâte este Webuild SpA, companie italiană, cu sediul în Italia, localitatea Rozzano, ce deţine în România 4 sucursale, între care se numără Webuild SpA Milano Sucursala România București.

Decizia și motivarea instanței

În decembrie 2022, Tribunalul București a dat dreptate debitoarei Webuild SpA Milano Sucursala România București. Instanța a argumentat că, din analiza dispoziţiilor legale, rezultă că atunci când centrul intereselor principale ale unui debitor este situat pe teritoriul unui stat membru, instanţele unui alt stat membru sunt competente să deschidă o procedură de insolvenţă împotriva acestui debitor numai dacă acesta are un sediu pe teritoriul acestui din urmă stat membru. Exista deci există posibilitatea deschiderii unei proceduri de insolvenţă pe teritoriul României (în calitate de stat membru al UE), însă aceasta se face împotriva societăţii mamă, în calitate de titular al patrimoniului de pe teritoriul statului membru. Instanța a explicat că se putea însă deschide o procedură secundară de insolvență, or cererile de deschidere a acestei proceduri se refereau strict la deschiderea procedurii insolvenţei împotriva sucursalei, entitate lipsită de personalitate juridică și care nu poate face obiectul unei proceduri de insolvenţă.

Sentința Tribunalului București a fost atacată de creditori la instanța superioară. Curtea de Apel București a tranșat definitiv litigiul la sfârșitul lunii trecute:

  • Solutia pe scurt: Respinge apelul ca nefondat. Definitivă. Pronuntata azi, 29.05.2023, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin grefa instantei.
spot_img

Articole recente

De la 1 Mai 2025, onorariile pentru oficii vor crește, având la bază indicele de inflație publicat de Institutul de Statistică

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a anunțat, într-un comunicat, semnarea, în data de 15 aprilie 2025, a...

Mai multe articole din aceeași categorie