Vlad Octavian Moisescu este un fost deputat, vicepreședinte și trezorier PNL, fost șef al Cancelariei Guvernului în mandatul lui Călin Popescu Tăriceanu, care a intrat în 2013 în conflict cu Crin Antonescu, fiind exclus din partid împreună cu Andrei Chiliman, fost primar al sectorului 1. Tatăl lui Vlad Moisescu a fost Sorin Moisescu, fost procurorul general al României (1997 – 1998) apoi președintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie ( pe atunci Curtea Supremă de Justiție), până în 2000, când a decedat. Sorin Moisescu a fost nepot de frate al fostului Patriarh al României, Iustin Moisescu. Vlad Moisescu a profesat câțiva ani ca medic chirurg la Spitalul Universitar, dar de la începutul anilor 2000 se dedică în intregime politicii și afacerilor, potrivit unei descrieri făcute de Hotnews. Moisescu a fost cercetat în 2015 pentru suspiciuni de constituire de grup infracțional organizat și trafic de influență în formă continuată, inițial într-un dosar DNA în care personaj principal era fostul primar al Sectorului 1 al Capitalei, Andrei Chiliman.
Dosare DNA eșuate
Potrivit procurorilor DNA, din anul 2004, după alegerile locale, la inițiativa lui Moisescu Vlad Octavian, a fost constituit un grup infracțional organizat, care a avut drept scop comiterea unor fapte de corupție și asimilate acestora, care să genereze obținerea unor comisioane cuprinse între 10% și 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare, de la agenții economici favorizați în câștigarea procedurilor de achiziție publică, pe parcursul derulării contractelor încheiate cu primăria. Suspectul Moisescu Vlad Octavian era cel care coordona grupul infracțional, solicita și încasa comisioanele respectiv dispunea cu privire la modalitatea gestionării acestora.
Într-un alt dosar instrumentat de DNA, se arăta că, în perioada 2008-2015, Moisescu Vlad-Octavian, alături de alte două persoane, și-a traficat influența pe care o aveau la reprezentanții unor instituții publice din România (în principal, la Primăria Generală, Consiliul General ale mun. București, Primăria și Consiliul Local ale Sectorului 1 București) în beneficiul agenților economici care fac parte dintr-un grup de firme străin, obținând în schimb, de la reprezentanții acestora, sume importante de bani. Plata banilor a fost disimulată sub forma unor contracte încheiate cu societăți aparținând sau care sunt controlate de persoanele menționate, contracte al căror obiect nu a fost prestat în realitate. Niciunul dintre cele două dosare instrumentate de procurori ai celebrei Unități de Elită a DNA de la Ploiești, unde activau Lucian Onea și Mircea Negulescu, nu a rezistat în instanță.
Procesul
Acesta a fost contextul în care, în iulie 2021, reclamantul Moisescu Vlad-Octavian, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, se adresează Tribunalului Bucureşti-Secţia a V-a Civilă solicitând:
- obligarea acestora la plata sumei 46.338 euro și 182.683 lei cu titlu de daune materiale;
- obligarea acestora la plata sumei de 200.000 euro cu titlu de daune morale;
- obligarea pârâților la plata cheltuielilor ocazionate de prezentul dosar.
Vlad Moisescu a cerut instanței să se constate atrasă răspunderea delictuală a pârâților pentru săvârșirea faptei ilicite constând în derularea unor proceduri penale care i-au afectat iremediabil cariera prin întocmirea unor acte de urmărire penală netemeinice și total nefondate, construite pe mărturii care ulterior au fost retrase, faptă ilicită care a fost în măsură să-i producă prejudicii materiale ce rezidă în dobânda legală generată de imposibilitatea încheierii unui contract de vânzare-cumpărare și de instituirea sechestrului asigurător asupra sumelor ridicate în urma percheziției, cheltuielile ocazionate de procedurile penale și morale constând în suferința psihică, afectarea imaginii și a reputației profesionale, precum și periclitarea carierei sale.
În martie 2022, chiar la primul termen de judecată, Tribunalul București a respins cererea reclamantului, ca neîntemeiată. Potrivit motivării instanței, consemnate de rejust.ro, este neîndoielnic faptul că expunerea unei persoane unor măsuri ample de cercetare penală, prin instituirea unor restricții atât de ordin financiar cât și de mobilitate, reprezintă o împrejurare care, prin natura sa, este aptă să afecteze persoana în cauză în toate formele enumerate de reclamant. Cu toate acestea, nu poate fi calificată ca situându-se în afara sferei licitului civil, doar prin nemulțumirea expusă de persoana în cauză. Reclamantul nu a fost în măsură să indice anumite norme de procedură penală care să fi fost nesocotite în derularea anchetei penale de către vreunul dintre pârâți, astfel că se poate concluziona și în sensul înlăturării unui pretins caracter al faptei ilicite prin îndeplinirea activității permise sau impuse de lege de către agenții instrumentatori ai dosarului penal, astfel cum indică pârâtul Direcţia Naţională Anticorupţie. Mai mult, a apreciat instanța, toate măsurile de restricție impuse reclamantului au putut fi contestate, acesta beneficiind de căile de atac legale.
Va primi 13.510 lei
Nemulțumit de sentință, Vlad Moisescu a atacat-o cu apel, iar soluția în dosar a fost pronunțată de judecătorii de la Curtea de Apel București în data de 23 februarie 2023:
- Solutia pe scurt: Admite apelul declarat de apelantul-reclamant Moisescu Vlad Octavian. Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că: Admite în parte acţiunea. Obligă pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice să plătească reclamantului suma de 13.510 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, sub forma onorariului de avocat, efectuate în cadrul dosarului penal nr. 218/P/2014, în faza de urmărire penală. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei civile apelate. Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 23.02.2023, soluţia fiind pusă la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei.
Zilele trecute, Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat definitiv acest litigiu:
- Detalii soluţie: Decizia nr. 2543 Respinge excepţia nulităţii recursului. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor reprezentat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti împotriva deciziei nr. 255 A din 23 februarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Definitivă.
