În septembrie 2019, doi părinți și-au înscris fetița, în vârstă de 1 ani şi 9 luni la data respectivă, la Centrul Multifuncţional „Mica Sirenă”, din Sectorul 4 al Capitalei. Începând cu acel moment, fetița şi-a schimbat comportamentul, închizându-se în ea şi având o atitudine defensivă faţă de părinţii săi. În luna martie 2020, când a început pandemia, familia s-a mutat în alt oraș, iar în acea perioadă, tatăl a observat că fiica sa se dădea cu capul de podea şi nu putea să doarmă în timpul nopţii. Din acest motiv, au revenit în Bucureşti, unde un psihiatru i-a recomandat un supliment alimentar pe bază de melatonină, în urma căruia fetiţa şi-a reglat somnul. De asemenea, au mers la un psiholog, unde minora a urmat un program de terapie comportamentală, pentru a se readapta la mediul social, iar situaţia a revenit treptat la normal. În luna septembrie 2020, minora s-a reîntors la creşa din cadrul Centrului Multifuncţional „Mica Sirenă”, numai că micuța şi-a schimbat din nou comportamentul, în sensul că redevenise reticentă social, avea crize de furie, nu putea să doarmă şi a început să aibă un comportament violent faţă de jucării şi un limbaj licenţios ce părea adresat propriei persoane. Totodată, minora prezenta vânătăi pe picioare, gât şi mâini, iar în luna decembrie, aceasta s-a strâns singură de gât. Părinții şi-au dat seama că minora imita comportamentul uneia dintre educatoare, deoarece avea o intonaţie diferită când folosea aceste expresii. Unul dintre părinte i-a pus fiicei sale un dispozitiv de înregistrare în ghiozdan şi a constatat că una dintre angajatele de la creşă îi adresa acesteia cuvinte ca „dilie, irecuperabilă, nu are leac”, însă nu a mai păstrat acel dispozitiv. Folosirea acestor apelative a fost confirmată de către toate celelalte infirmiere care se îngrijeau de minoră, care au fost prezente la unele dintre interacţiunile acesteia cu minora.
Părinții au formulat o sesizare scrisă conducerii centrului, în luna decembrie 2020, în care o acuzau pe XXX de faptul ca a agresat-o fizic şi psihic pe fiica sa, dar nu au primit niciun răspuns, apoi au sesizat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4, iar după acel moment au observat schimbări comportamentale favorabile în cazul minorei. Au fost sesizate concomitent și organele de urmărire penală, iar în cursul urmării penale s-a întocmit, cu privire la minoră, raportul de expertiză psihologică judiciară nr. 45/2021, prin care s-a stabilit că aceasta prezintă o simptomatologie anxioasă, dificultăţi de relaţionare, întârziere în dezvoltarea psihică. S-a mai evidențiat că aspectele traumatice semnalate nu au putut fi puse în discuţie prin interviu, din cauza întârzierii în dezvoltarea limbajului. De asemenea, s-a stabilit că unele dintre simptomele raportate (limbaj obscen, comportament autoagresiv) şi evidenţiate în urma evaluării minorei ar putea fi consecinţa unui abuz asupra copilului, dar evaluarea psihologică nu poate stabili cu certitudine corespondenţa dintre acestea şi un comportament posibil abuzator al personalului creşei şi nici persoana posibilului agresor, ceea ce poate fi pus inclusiv pe seama timpului ce s-a scurs de la evenimentele traumatice. Deși infirmiera a negat săvârşirea faptei, atât în cursul urmăririi penale, cât şi al judecăţii, aceasta a recunoscut folosirea limbajului jignitor la adresa minorei, dar exclusiv în prezenţa colegelor sale, nu şi a minorei, acesta fiind un indiciu suplimentar ce atesta raportarea defectuoasă a femeii la minora vătămată.
Prin rechizitoriul din data de 07.06.2023, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 08.06.2023, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei XXX, sub aspectul comiterii infracțiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. (1), (2) C.pen. rap. la art. 193 alin. (1) C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. În iunie anul acesta, instanța de fond a condamnat-o pe inculpata XXX la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare. În temeiul art. 67 alin. (1) C.pen., cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g), n) şi o) C.pen., instanța a aplicat inculpatei pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptului de a desfăşura activitatea de infirmier sau îngrijitor la creşe, grădiniţe sau alte centre pentru copii, dreptului de a comunica în orice fel cu persoana vătămată şi cu reprezentanţii legali ai acesteia, precum și a dreptului de a se apropia de locuinţa şi de instituția de învățământ frecventată de persoana vătămată la o distanţă mai mică de 100 m, pe o durată de 2 ani, ce se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C.pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Judecătorul a dispus suspendarea sub supraveghere executarea pedepsei închisorii de 1 an şi 6 luni aplicate prin prezenta, pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform art. 92 alin. (1) C.pen.. Instanța a admis în parte acțiunea civilă exercitată de persoana vătămată minoră, prin reprezentant legal, și a obligat pe inculpată la plata către persoana vătămată-parte civilă a sumei de 20.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR de la data plăţii, cu titlu de daune morale. Inculpata a formulat apel, așa că dosarul penal a ajuns în fața judecătorilor Curții de Apel București. La sfârșitul lunii trecute, instanța a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-inculpată XXX împotriva sentinţei penale nr. 1693 din 05.06.2025, pronunțată în dosarul nr. 15709/4/2023 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, pe care o menține. Decizia judecătorilor este definitivă.
