Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a pierdut definitiv procesul în care a apelat la o contestație în anulare ca să atace sentința definitivă prin care a fost condamnată la o amendă penală de 50.000 lei pentru corupție. Săptămîna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât să respingă, ca inadmisibil, apelul formulat de contestatoarea Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti împotriva deciziei penale nr. 780/A din data de 25 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 1335/2/2023.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac destinată a repara erorile de drept procesual din hotărârile penale, fiind o cale de anulare pentru vicii, neregularități procedurale ce se poate exercita numai împotriva hotărârilor penale definitive. Contestaţia în anulare se poate formula în următoarele cazuri:
- când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate;
- când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal.
Prin decizia penală pronunțată în 24 septembrie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a fost obligată să plătească o amendă penală de 50.000 de lei pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. În același dosar instrumentat de procurorii DNA, Sorin-Petre Dimitriu, fost ministru al privatizării, șef al Fondului Proprietății de Stat (FPS), consilier prezidențial, deputat PNȚCD, preşedinte, la data faptelor, al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), fusese condamnat definitiv la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare. Iniţial, la instanţa de fond – Tribunalul Bucureşti – Sorin Dimitriu primise 4 ani şi o lună de închisoare cu executare.
Cum fura conducerea CCIB de la UE
Conform DNA, reprezentanți ai conducerii CCIB au conceput, organizat şi pus în aplicare un mecanism care presupunea, pe de o parte, accesarea frauduloasă de fonduri europene pentru diferite proiecte, iar, pe de altă parte, „spolierea” angajaţilor CCIB de o mare parte din veniturile salariale obţinute din activitatea prestată în cadrul proiectelor, prin simularea unei aşa-zise „sponsorizări” către instituţia angajatoare, sumele astfel rezultate fiind cheltuite „după bunul plac” de către conducerea CCIB. DNA precizează că faptele care au făcut obiectul cercetărilor au fost săvârşite în perioada 2010 – 2012, în contextul derulării, la CCIB, a unor proiecte finanţate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
”Astfel, s-a procedat la cooptarea, în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene contractate de către CCIB, în calitate de beneficiar, a angajaţilor Camerei, prin semnarea de acte adiţionale la contractele individuale de muncă. Angajaţii urmau să deruleze activitatea curentă în cadrul Camerei pentru care primeau salariu şi, în plus faţă de aceasta, urmau să presteze diferite activităţi în cadrul proiectelor derulate de Cameră, pentru care primeau remuneraţie în funcţie de bugetul fiecărui proiect, sume provenind din fonduri europene. Din totalul de 58 de angajaţi ai instituţiei, 48 de angajaţi desfăşurau activităţi în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene”, susţin procurorii DNA.
Potrivit acestora, conducerea CCIB a pus în aplicare o formă mascată de a obţine bani provenind din implementarea proiectelor europene prin intermediul angajaţilor, prin determinarea acestora să semneze nişte contracte tip „sponsorizare”. „Prin urmare, fiecare dintre angajaţii implicaţi în implementarea proiectelor trebuia să semneze lunar, la primirea drepturilor salariale, un contract de sponsorizare, conform căruia între 30% şi 70% din veniturile salariale, inclusiv cele provenite din fonduri europene, erau transferate, cu titlu de ‘sponsorizare’, către CCIB”, precizează DNA.
În acest fel, folosindu-se de autoritatea funcţiei, Sorin-Petre Dimitriu, Gabriel-Dan Mihuţ, cu ajutorul Gabrielei Dumitriu, au pus angajaţii CCIB în faţa faptului împlinit şi anume acela de a semna contracte de sponsorizare la primirea salariului în numerar, ceea ce nu reprezenta în vreun fel exprimarea voinţei libere a acestora. În realitate, angajaţii primeau doar diferenţa dintre suma menţionată în statele de salarii şi cea menţionată în contractele de sponsorizare şi o chitanţă cu suma reţinută.
„În plus, autoritatea inculpaţilor prin prisma funcţiilor deţinute s-a manifestat prin inducerea, în rândul angajaţilor, a ideii că participă la implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene doar persoanele care se supun dispoziţiei de a li se reţine bani din salariu sub forma sponsorizării, iar cei care refuză vor suporta consecinţa desfacerii contractului de muncă”, arată DNA. Mai multe informații, aici.
Luna trecută, judecătorii au decis să respingă o altă contestație în anulare formulată de Camera de Comerț și Industrie București (CCIB), împotriva unei alte decizii penale prin care instituția a fost găsită vinovată că a fraudat bugetul UE. Detalii, în articolul Justnews.
