Avocatul Cornel Popa, specializat în avocatura de business, susține că, la baza redactării recentei propuneri de directivă a CE privind sancționarea penală a încălcării măsurilor restrictive impuse Rusiei de UE, stă, în cazul României, un raport bazat pe informații înșelătoare. “ În acel raport se spune, în mod incorect, că în România, de fapt, s-ar aplica un regim mixt și care ar presupune atât posibilitatea aplicării unei amenzi contravenționale, cât și a unei sancțiuni penale în eventualitatea încălcării reglementărilor” a explicat într-un interviu pentru Justnews avocatul Cornel Popa. El a detaliat tipurile de activități permise în continuare de legislația comunitară, precum și cele care par să fie incluse pe lista neagră a Uniunii Europene. Ca urmare a unui dialog pe care echipa Țuca Zbârcea & Asociații l-a avut recent cu întreprinzători ucraineni interesați să deschidă o afacere în România, Cornel Popa a aflat că cel mai dificil lucru cu care s-au întâlnit aceștia nu a fost legat de legislația sau birocrația din România, ci a fost reprezentat de obstacolul lingvistic. În cazul ucrainenilor interesați acum să înceapă o afacere în România, amplasarea geografică, apropiată de regiunea natală din Ucraina, este factorul care contează probabil cel mai mult – a remarcat avocatul Cornel Popa.
Justnews: Societatea la care lucrați, Țuca Zbârcea & Asociații, a fost implicată într-un eveniment, intitulat Doing business in Romania, organizat de Consiliul Național Român pentru Refugiați, și la care au participat circa 20 de cetățeni ucraineni interesați de relocarea sau de inițierea unor afaceri în România. După prezentarea unor aspecte juridice și fiscale privind desfășurarea activităților economice în România, a urmat o sesiune de intrebări și răspunsuri. Ce v-au întrebat?
C.Popa: Au fost întrebări cât se poate de pragmatice. Nu se doreau opinii juridice extrem de teoretice. Erau interesați să afle care sunt condițiile de înființare a unui business, mic spre mijlociu, pe teritoriul României și cam care ar fi structurile juridice cele mai potrivite pentru astfel de cazuri.
Justnews: Ei aveau firme în țara natală?
C.Popa: Da, în cea mai mare parte. Majoritatea cred că activau sub o formulă echivalentă celei de Persoană Fizică Autorizată de la noi și cam asta era cumva experiența cu care veniseră aici, la noi în țară.
Justnews: Și în ce domenii aveau firmele? Aveau experiența antreprenorială?
C.Popa: Majoritatea activau în domeniul prestărilor de servicii, aveau activități care pot fi desfășurate de o persoană fizică. Să vă dau așa, câteva exemple, servicii de cosmetică, de întreținere corporală, de masaj etc, servicii de genul acesta, prestate la nivel personal. În general, ca să dau o notă comună reală acestor servicii despre care discutăm, este vorba în special despre activități care nu necesită investiții de capital deosebite și a căror calitate vine cumva din prestația persoanei în cauză.
Justnews: Am văzut că ați discutat și despre transferarea unei societăți în România. Cât de dificil este acest lucru pentru un cetățean străin, pentru un ucrainean în cazul de față?
C.Popa: În general, când vorbim de transferul transfrontalier, ca să folosesc un termen juridic mai pretențios, al unui business dintr-o țară în alta, de obicei sunt probleme în momentul în care vrem ca persoana juridică din România să fie succesor al persoanei juridice din străinătate. Ce înseamnă asta? Dacă o persoană juridică deține o persoană juridică pe teritoriul unui stat, Ucraina în cazul de față, este relativ dificil spre imposibil de a constitui o societate pe teritoriul României, societate care să fie succesor direct al vechii societăți. De aceea, formula pe care se merge în mod practic este să se ia lucrurile de la zero și să se facă o cerere de înființare a unei persoane juridice sau a unui așa numit PFA, persoană fizică autorizată, care începe să funcționeze practic pe teritoriul României ca o entitate juridică nouă.
Justnews: Cum li s-a părut ucrainenilor cu care ați discutat sistemul fiscal din România?
C.Popa: Ei au fost relativ plăcut surprinși de nivelul impozitării din România. Sigur că lucrurile nu sunt ușoare pentru ei să se adapteze într-o țară străină și într-o țară pe care ei tradițional nu o priveau neapărat cu mare simpatie, din anumite motive care țin de istoriografia sovietică și ce se spunea acolo, cu privire la ce s-a întâmplat în acel spațiu în Cel de-al Doilea Război Mondial.
Justnews: Deci aveau prejudecăți.
C.Popa: Da, aveau anumite prejudecăți vizavi de România. De aceea și abordarea personală cu care au fost primiți aici în România, cât și abordarea birocratică, dacă vreți, au fost pentru ei mai degrabă la zona cu plus decât altfel.
Justnews: Dar aspectele negative le-au dezvoltat?
C.Popa: Nu, nu neapărat, dar ei vin oricum dintr-o zonă în care a fost, există o reglementare mai birocratică decât în România, cu o impozitare mai puțin favorabilă. Probabil că cel mai bun reper pe care îl putem avea este să ne gândim la o Românie a anilor 90. Așa ar fi cel mai ușor să înțelegem dacă ne raportăm în acest fel la realitatea pe care au trăit-o ei. Dar senzația mea este că lucrurile erau chiar mai rele decât în România anilor 90, din multe puncte de vedere. Sigur că noi nu suntem în situația de a da lecții cu privire la funcționarea autorităților administrative sau judiciare, dar totuși, la un anumit nivel, lucrurile la noi chiar funcționează, în raport de ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Justnews: Și care li s-au părut problemele dificile pe care le-au întîlnit? Birocrația, legislația românească?
C.Popa: Eu cred că, paradoxal, cel mai dificil lucru pentru ucraineni nu a fost legat neapărat de legislație sau de birocrație, ei sunt cumva oricum pregătiți să înfrunte astfel de obstacole, ci ține de obstacolul lingvistic. Acești întreprinzători sunt oameni care, în mod evident, nu știu limba română, mare parte dintre ei, în afara celor cu un istoric personal legat strict de zone mai apropiate de România, și, din păcate, cei mai mulți nu știu nici măcar o limbă de circulație internațională precum engleza.
Justnews: Bun. Și cum s-ar putea descurca în cazul ăsta?
C.Popa: Pas cu pas. Organizatorii evenimentului au avut și translatori pregătiți pentru orice eventualitate. Dar în general oamenii despre care vorbim, deși spuneam că au preocupări în zona acelor afaceri mici spre mijlocii eventual, sunt oameni cu un grad de cultură și de adaptabilitate oarecum peste medie. Și am credința că se vor adapta. Și în plus, să nu uităm că totuși există foarte mulți oameni aici, în țară, care au ajutat atunci când a fost nevoie sau au considerat că au ocazia să o facă. Există chiar și structuri, cum a fost această organizație nonguvernamentală Consiliul Național Român pentru Refugiați, împreună cu care am construit acel eveniment.
Justnews: Și ei cum își văd viitorul? Dacă se termină acest război, se vor întoarce acasă, adică se reîntorc în Ucraina sau rămân aici?
C.Popa: Cel mai probabil că da. Cred că dorința lor este să se întoarcă, dar pe de altă parte dăinuie și un sentiment că există multe necunoscute, incertitudine, și că această incertitudine va fi de durată. Și în plus, și ei au de plătit facturi, și ei trebuie să fie activi cumva, acolo unde au ajuns. Așa cum știm, oricum în România nu sunt foarte mulți refugiați comparativ cu alte țări din Europa, iar cei care vor să rămână caută totuși să aibă o sursă de venit și să lucreze în legalitate.
Justnews: De ce au preferat România și nu alte state din Est, cum ar fi Polonia sau Bulgaria?
C.Popa: Acum Polonia are o cu totul altă istorie față de Ucraina decât aveam noi și de asemenea un alt tip de relație. Înainte chiar de acest război, se spunea, nu am văzut statistici oficiale, dar erau surse relativ credibile, că Polonia atrăsese deja o forță de muncă extrem de importantă din Ucraina, la nivelul anilor 2019 -2020, de circa 2 milioane de ucraineni. În cazul acestor ucraineni interesați acum de România, cred că amplasarea noastră geografică a fost factorul care a contat probabil cel mai mult. Din punct de vedere pragmatic, apropierea de granițele Ucrainei și posibilitatea de a te reloca mai ușor acasă, dacă lucrurile se îndreaptă, cred că a fost și este criteriul care contează foarte mult pentru ucraineni. Ar mai fi o anumită viziune comună asupra vieții, dacă vreți, pentru că dacă vei discuta cu un ucrainean, vei vedea că există o sumă de experiențe comune, că reprezintă o comunitate care nu se regăsește la fel de ușor alături de o persoană din Vestul Europei, de pildă.
Justnews: Haideți să vorbim acum de agresor, de Rusia. Cel de-al 8-lea pachet de sancțiuni al UE include restricții pentru avocați în ceea ce privește acordarea asistenței juridice guvernului rus, persoanelor juridice din Rusia și altor entități. În Regulamentul UE sunt menționate tipurile de servicii juridice ce sunt totuși permise, dar nu sunt detaliate cele care nu sunt permise. Prin urmare, puteți să ne explicați mai precis ce tip de servicii juridice sunt interzise?
C.Popa: În primul rând, cred că sunt interzise activitățile legate de consultanța propriu-zisă. Să zicem că o persoană X, vizată de sancțiuni, ar dori să vândă niște bunuri pe care le are pe teritoriul României sau al Uniunii Europene. În acest caz, consultanța legată de această posibilă tranzacție pare să fie pe lista de activități interzise de către acest regulament. Ceea ce este relativ clar este faptul că activitățile legate de asistența juridică prestată în legătură cu o procedură judiciară, un proces să zicem, par să fie permise în continuare. Dar activitățile legate de consultanța propriu-zisă, și v-am dat un exemplu mai înainte, par să fie pe lista neagră a Uniunii Europene. Acum, dacă mă întrebați mai departe, vă pot spune că privesc cu oarece neliniște astfel de reglementări, pentru că până acum nu au existat, la știința mea, activități de consultanță juridică care să fie interzise în funcție de calitatea persoanei care beneficiază de aceste servicii. Sunt unii avocați care în materie penală sunt întrebați: cum ai putut să-l aperi pe X, care a comis o infracțiune de omor sau o infracțiune extrem de gravă? Păi, un avocat câteodată chiar are obligația să apere astfel de persoane, în anumite condiții. Dar dreptul avocatului de a presta activitate profesională, până acum, nu era limitat în funcție de calitatea sau lipsa de calitate a anumitor persoane. E un precedent care s-a creat aici. Sigur că motivele le putem înțelege, dar problema este că, dacă începem să creăm liste negre de persoane care nu au posibilitatea să aibă acces la asistență juridică, atunci inaugurăm un precedent care să fie exploatat în situații mult mai puțin clare decât aceasta.
Justnews: Dar dacă o companie mare din Rusia ar vrea să dezvolte o afacere în România?
C.Popa: E discutabil, n-aș putea să dau un răspuns tranșant în momentul de față, pentru că depinde foarte mult de structura de proprietate care este în spatele unei întreprinderi de acest tip. Dar și aici, sigur, lucrurile se pot schimba, se pot face transferuri de acțiuni și așa mai departe. Problematic este și faptul că activitatea de consultanță juridică presupune de foarte multe ori și alte tipuri de activități și operațiuni, precum de pildă plata unui onorariu și atunci este posibil să ajungi indirect pe zona de interdicție creată de oprirea operațiunilor bancare cu societăți sau cu entități care provin sau sunt controlate din Rusia. Astfel, ajungi la concluzia că activitatea de consultanță juridică este permisă, dar vei constata că, de fapt, din punct de vedere financiar, operațiunea este interzisă.
Justnews: Și dacă cineva se încumetă și încalcă reglementările astea, cum sancționează în prezent legislația românească o astfel de posibilitate?
C.Popa: Există un act normativ, ordonanță de urgență a guvernului nr.208/2008, care prevede sancțiunile în acest domeniu. Vorbim despre sancțiuni contravenționale, nu despre infracțiuni. Poate să fie o discuție legată de eventuala posibilitate de a aplica confiscarea veniturilor care rezultă dintr-o anumită operațiune comercială cu entitățile aflate pe lista neagră. Este foarte posibil ca răspunsul să fie da și să se poată aplica și această sancțiune. Avem expressis verbis sancțiunea amenzii între 10.000 și 30.000 RON, pentru fiecare abatere și posibila aplicare a unor sancțiuni complementare precum suspendarea activității pentru persoanele juridice.
Justnews: Se discută acum la nivelul Comisiei Europene de sancționare penală a încălcării reglementărilor.
C.Popa: Da. E o propunere de directivă.
Justnews: Cum vi se par sancțiunile, respectiv închisoare de până la 5 ani pentru persoane fizice și amendă de 5 % din cifra de afaceri pentru persoane juridice?
C.Popa: E o încercare relativ nouă a Comisiei Europene de a intra pe acest domeniu al sancțiunilor penale, zonă ce aparține tradițional statelor membre: incriminarea anumitor conduite, pedepsele care se stabilesc în raport de aceste infracțiuni și așa mai departe. Dar, așa cum ne învață experiența, orice criză este o oportunitate de a schimba regulile care s-au aplicat până atunci. Și iată că cineva de la Comisia Europeană s-a gândit că e un bun prilej de a inova în această zonă. Să vedem ce se va întâmpla. Deocamdată este o propunere de directivă, nu știm exact calendarul care va fi urmat. Însăși directiva va avea un termen de transpunere, ea nu se aplică direct în legislația statelor membre. Nu s-a declarat care ar fi acest termen de transpunere. Dacă am văzut bine în propunerea de directivă, nu există un termen pentru transpunerea efectivă, dar există niște termene ulterioare pentru Comisie de a redacta anumite rapoarte. Din experiență, m-aș aștepta la un termen de circa 2 ani.
Justnews: Și ce ar însemna ‘cât mai repede’ dacă ar fi un interes din partea Comisiei Europene să se meargă pe o procedură rapidă în acest sens?
C.Popa: Nu cred că realist poate fi un termen mai mic de 6 luni.
Justnews: În propunere se afirma că măsura este necesară pentru eliminarea de către statele membre a unor lacune juridice existente. Ați identificat lacune în legislația românească în acest domeniu?
C.Popa: Asta e o discuție pe care o am cu mulți colegi avocați și nu numai. Nu există lacune legislative, în realitate, nu există așa ceva. Noi nu suntem într-o epocă în care suferim de lacune legislative, ci de abuz de reglementare. Problema este inversă. De aceea nu știu dacă e vorba realmente de o lacună legislativă, cel puțin dacă vorbim despre sistemul juridic din România. Dimpotrivă, vedem că există anumite pedepse de natură contravențională pe moment, în legătură cu încălcarea acestor sancțiuni. Acum, citind acea propunere de directivă, am constatat cu oarece surprindere că informațiile care stau la baza propunerii de armonizare a sancţiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale UE impuse Rusiei, cel puțin pentru România, nu sunt corecte.
Justnews: Cum adică?
C.Popa: Este citat un raport destul de amplu și care pare să fi stat la baza redactării acestei propuneri de directivă privind încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei, raport care spune, în mod greșit, că, în România, de fapt, s-ar aplica un regim mixt și care ar presupune atât posibilitatea aplicării unei amenzi contravenționale, cât și a unei sancțiuni penale în eventualitatea încălcării reglementărilor. Ceea ce este foarte surprinzător. M-am consultat cu colegii mei, crezând că îmi scapă ceva. Nu știm să fie vreo infracțiune în acest domeniu, dar iată totuși că cineva a pus pe masa Comisiei Europene un raport din care rezultă că de fapt, ar exista și sancțiuni penale aplicabile în acest domeniu.
Justnews: Cine ar fi putut pune pe masa Comisiei un astfel de raport?
Nu știm. Există o diviziune a Comisiei Europene care s-a ocupat de redactarea acestui raport, nu știm ce surse au folosit. Probabil că au apelat la juriști formați în România, dar aceasta este singura informație care rezultă din surse publice. În rest, nu știu cine anume a dat această informație și de ce. Problema este că, dacă încerci să creezi aparența că în România, poate și în alte state, se aplică sancțiuni penale în legătură cu acest lucru, atunci justifici o măsură de acest tip și spui: haideți să se aplice peste tot dacă în România se aplică și în alte țări nu. Nu e o metodă bună să redactezi legislație pe baza unor informații incorecte.
foto:tuca.ro
