Președintele Sindicatului Național al Consilierilor de Probațiune, Andreea Faur, spune că așteaptă până săptămâna viitoare o poziție fermă a ministrului Justiției privind revendicările sindicatului pe care îl reprezintă, apoi va fi organizată o nouă grevă de avertisment, după care se va intra direct în grevă generală. Într-un interviu acordat Justnews, Andreea Faur a declarat că acțiunile de protest ale consilierilor de probațiune au fost declanșate pe motiv de corectare salarială, nu majorare. Printre revendicările la care sindicaliștii din probațiune au renunțat se numără dreptul la pensie de serviciu, așa cum au toți ceilalți din familia ocupațională “Justiție”. Pentru un deținut se cheltuie în jur de 70.000 lei pe an, iar pentru o persoană, aflată în supraveghere prin sistemul de probațiune, se cheltuie cam 1.500 lei pe an – aceste cifre spun totul despre avantajele sistemului, a mai spus președintele Sindicatului Național al Consilierilor de Probațiune.
Justnews: Sindicaliștii din probațiune au două mari revendicări: corectarea inechităților salariale și proiectul statutului consilierului de probațiune. V-ați întîlnit cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pe 10 octombrie. Ați convenit ceva?
A.Faur: În primul rând, de la început am vrut să aflăm poziția dumnealui. Ni s-a promis că proiectul de statut va merge la CES (Consiliul Economic și Social), imediat ce vor veni observațiile de la celelalte ministere, Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății. Apoi va merge la Guvern. Ni s-a mai spus că și dacă intră anul acesta în Parlament, ca timp de estimare, vom avea un proiect de statut conform cu noile atribuții abia undeva anul viitor, în februarie-martie. Deci chiar dacă va fi trimis în Parlament, proiectul nu va fi adoptat în cursul aceluiași an, ceea ce nu justifică întârzierea, din perspectiva noastră. Și a mai fost un reproș: faptul că dacă noi am fi renunțat la un drept încă de astă vară, statutul ar fi trecut deja. Respectiv la pensia de serviciu. Numai că sindicatul nostru nu a mai insistat pe acest drept. Noi nici măcar nu l-am mai susținut la întâlnirile ulterioare, după ce au venit primele observații de la ministerele avizatoare deoarece, cum era și firesc, nu am mai fost chemați să ne exprimăm poziția. Direcția Națională de Probațiune a trimis observații înapoi la cele două ministere avizatoare, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, fără a ține cont că pensia de serviciu este un drept încă în vigoare și că trebuia respectat principiul echității ,,drepturile consilierilor de probațiune sa fie similare cu ale magistraților, nu doar îndatoririle și interdicțiile.”
Justnews: Din din ce am citit în expunerea de motive privind impactul, doar 5 persoane ar beneficia practic, în următorii ani de dreptul la pensie de serviciu. Deci nesemnificativ.
A.Faur: Și eu le-am prezentat și susținut ipoteza asta. Le-am spus despre impact, că nu este semnificativ. De fapt, poziția Ministerului de-a lungul timpului a fost așa: noi suntem ultimii veniți în familia ocupațională “Justiție” ca și categorie profesională. Chiar un fost ministru, nu vreau să îi dau numele, ne-a spus la un moment dat că suntem ultimii veniți în familie și că, dacă suntem ultimii veniți, nu există chiar drepturi echitabile. Cu alte cuvinte, ultimii veniți “poartă hainele de la frații mai mari”, deci ultimii veniți au drepturi mai puține. Nu este un lucru care poate fi considerat normal într-un sistem numit “Justiție”. Noi am renunțat oricum la dreptul acesta, chiar dacă teoretic mai avem o șansă în Parlament, dar ne îndoim de ea având în vedere contextul și că parlamentarii au promis scoaterea acestui drept.
Justnews: Care este în prezent situația proiectului de statut?
A.Faur: Important de menționat este faptul că un proiect de statut poate pleca cu avize favorabile sau nefavorabile mai departe spre CES și apoi spre Guvern. Am înțeles din poziția adoptată ultima dată de către ministru, că varianta dumnealui era să plece cu aviz favorabil. La ultima întâlnire ni s-a spus că proiectul de statut poate pleca la Guvern cu avize favorabile și dacă mai este ceva de susținut, se poate susține prin amendamente în Parlament.
Justnews: Care este istoria acestui proiect de statut?
A.Faur: Proiectul privind statutul trebuia promovat de acum 8 ani. Încă dinainte de intrarea în vigoare a noilor Coduri, în Monitorul Oficial s-a publicat că, imediat ce apar cele două Coduri, acest proiect va fi promovat în termen de 90 de zile. Prin urmare, vorbim de o întârziere de peste 8 ani de zile, pentru a avea un statut care să reflecte noile atribuții ale consilierilor de probațiune în raport cu noile Coduri.
Justnews: Și care e justificarea că a fost întârziat 8 ani de zile?
A.Faur: Nu există o justificare, au dat vina de pe un departament pe altul. Din discuțiile pe care le-am purtat de a lungul timpului, am aflat că statutul a fost blocat la nivel de MJ. Practic, anul ăsta este o premieră că a plecat de la Ministerul Justiției către ministerele avizatoare. Ni s-a spus ca termen, în urma acțiunilor de grevă japoneză, respectiv grevă de avertisment, că el va pleca la Guvern în cursul lunii octombrie. Nu avem până acum o reacție la observațiile pe care le-am primit de la ministerele avizatoare. La unele drepturi, cum a fost pensia de serviciu, s-a renunțat din start. Trebuie să menționez că în momentul când se stabilesc niște drepturi ele trebuie să fie în raport și cu interdicțiile ori incompatibilitățile la care și noi suntem campioni, suntem pe aceeași linie cu magistrații.
Justnews: Ce argumente mai are conducerea ministerului de a refuza solicitările dumneavoastră pe revendicarea legată de statut?
A.Faur: Pe revendicarea asta nu mai are niciun argument. Așteptăm să plece la Guvern, cum a promis și domnul ministru, cu ultimele observații de la ministerele avizatoare și să ajungă în final în Parlament. Nu este echitabil, pentru că dacă tu promovezi un statut cu drepturi similare, cu interdicții, incompatibilități similare cu o anumită categorie, trebuia să te situezi în ierarhia respectivă și la nivel de drepturi la aceleași drepturi. Suntem de pildă sub colegii noștri grefieri și nu o spunem ca să depreciem această categorie, ci o spunem în raport cu complexitatea muncii consilierului de probațiune.
Justnews: Din ce știm, în sistemul de probațiune, volumul de muncă a crescut considerabil, iar salariile au scăzut semnificativ. Cum s-a întâmplat asta?
A.Faur: Simplu, de la apariția noilor Coduri , Probațiunea a fost gândită și sub aspect matematic. Când s-au modificat Codurile în România, strategia a fost să se reducă și din perioada de aplicare a unei sancțiuni, deci s-au redus pedepsele la anumite infracțiuni. De ce? În urma consultării cu specialiștii din afară, s-a constatat că în România există o supra-aglomerare în penitenciare și condiții carcerale precare. Ca urmare a proceselor în care foști condamnați, care au stat în penitenciar, au dat în judecată statul român și au primit bani prin decizii ale CEDO, s-a apelat la acest mecanism. Probațiunea a funcționat, funcționează ca sistem din 2000. În anul 2009 erau 7.900 de cazuri, iar până în 2014 se ajunsese deja la o cifră considerabilă, circa 20-30.000. În schimb, ultima statistică, de anul trecut, arată că ne ocupăm de 101.555 de persoane condamnate cu măsuri educative neprivative de libertate sau sancțiuni neprivative de libertate. Prin 2014 eram 380 de consilieri de probațiune în tot sistemul național, iar în 2021 eram 688. Ideea este că s-a vrut evitarea acestor amenzi din partea CEDO și așa ne-am suprapopulat noi cu cazuri. Numai că, la intrarea în vigoare a noilor coduri, se estima ca personal suplimentar de angajat în probațiune încă 1000 de consilieri. Să fim în total undeva la 1.400 minim. Ori iată că în 2021 abia s-a ajuns la 688 de persoane. Deci jumătate din cât s-a estimat, în condițiile în care noi eram la intrarea în vigoare a sistemului de probațiune 380 de angajați.
Justnews: A cui a fost vina pentru această subdimensionare?
A.Faur: Practic a Ministerului, a angajatorului. Nu și-au făcut temele. Experții au făcut o evaluare a funcțiilor în 2009-2010. Numai că nu poți să te ghidezi în 2017 după acea evaluare din 2010, mai ales că trebuia să le fie cunoscut că, între timp, au intrat în vigoare 2 coduri, că s-a schimbat Codul Penal. S-a făcut o tranziție, au apărut instituții noi, vorbesc din perspectiva sancțiunilor, cum este amânarea aplicării pedepsei, care nu exista pe vechiul cod penal, sau măsurile educative neprivative la minori, ele nu existau pe vechiul cod penal; de asemenea se recuperează bani pentru obligațiile civile prin sistemul de probațiune. Noi monitorizăm dacă oamenii care sunt condamnați își plătesc obligațiile civile care o parte se duc către persoane vătămate, iar o parte către instituții ale statului. Deci iată că s-a făcut o economie uriașă prin sistemul de probațiune și se face în continuare.
Justnews: Bine și din 2017 până în 2022 de ce nu s-au reparat aceste nedreptăți?
A.Faur: Îmi aduc aminte de anul 2018, în timpul unui bilanț de la minister al serviciilor de probațiune. Practic se recunoștea munca angajaților din sistemul de probațiune, dar directorul nostru de la vremea respectivă nici măcar nu s-a obosit să le mulțumească în mod direct oamenilor care au obținut acele rezultate. Asta i-a descurajat enorm pe oameni. Am făcut grevă și în 2018 și în 2019, fără niciun rezultat. Asta ne-a dezarmat să mai sperăm și să mai credem în vreo minune. Vă spuneam că au scăzut salariile și vă explic cum s-a ajuns aici. Salariul în plată în decembrie 2017 era calculat greșit, era cam la 55% din cât ar fi trebuit. După elaborarea legii cadru și după ce am dat în judecată Ministerul Justiției, am obținut, deci ulterior elaborării legii cadru și plafonării, sentințe care recunoșteau anumite drepturi salariale. Și anume se recunoștea faptul că drepturile respective trebuiau să curgă de la data de 01.08.2016. Ce a făcut un alt ministru la vremea respectivă? Cu titlul reparator a pus în plată drepturile salariale aferente perioadei aprilie 2015 – decembrie 2017, stabilind un calendar de plată pe 5 ani, dar fără a aduce la zi salariul corect calculat.
A doua nedreptate a fost dată de faptul că la elaborarea Legii- cadru nu s-a corelat grila de salarizare pentru personalul de probațiune cu noile atribuții , complexitatea muncii și riscurile meseriei, conform art.6, lit. d, deoarece s-au ghidat după o evaluare a funcțiilor din 2009. Deși ulterior în 2018 s-au făcut corecții la Anexa 5 din Legea 153/2017, așa cum s-a procedat de pildă în cazul IT-iștilor (li s-a adus salariul în plată, calculat corect la nivelul lunii decembrie 2017 și apoi aplicat plafonul) . Era foarte simplu de făcut.
Justnews: Și de ce nu s-a făcut?
A.Faur: L-am întrebat la întâlnirea din 10 octombrie pe domnul ministru Predoiu. Ca o părere personală, domnul ministru ne-a spus că, deși avem atât de multe atribuții, deși există această economie și deși există rapoarte în care s-au evidențiat pe de o parte, meritele și pe de altă parte, inechitățile salariale, noi, consilierii de probațiune, suntem puțini ca număr. Ce am înțeles din poziția domnului ministru și din acest răspuns? Că, din păcate, contează doar dacă ești într-un număr semnificativ, cum sunt judecătorii, cum sunt colegii de la penitenciare. Dacă 12.500 de angajați din penitenciare fac grevă, vă dați seama că există impact în termeni de vizibilitate . Un alt motiv a fost acela că nu suntem cunoscuți, că nu suntem promovați. Eu am spus că pentru opinia publică este scuzabil că nu știu oamenii cine sunt consilierii de probațiune, că nu știe lumea despre probațiune ca instituție, dar i-am spus ministrului că nu este scuzabil pentru familia ocupațională “Justiție” că suntem tratați ca și cum n-am exista doar pentru faptul că suntem puțini din punct de vedere numeric.
Justnews: La greva japoneză – am văzut un comunicat al sindicatului dumneavoastră – au participat 440 de oameni din cei 688, asta înseamnă undeva la 60%. Nu sunt toți consilierii de probațiune interesați de obținerea acestor drepturi?
A.Faur: Aș vrea să spun că sunt 3 motive majore pentru care nu au participat toți consilierii din sistemul de probațiune. În primul rând, în această perioadă, cei nou intrați anul trecut în sistem au fost implicați în susținerea unui examen de promovare, iar ei abia au avut duminică proba scrisă. Ei nu au fost fizic la muncă, fiind în concediu de studiu. O altă categorie și una semnificativă sunt cei care lucrează de la început în probațiune, angajați de peste 20 de ani în sistem. Ei sunt dezamăgiți că unii s-au lăudat cu munca lor și au făcut rapoarte cu rezultatele deosebite obținute de probațiune, fără a le recunoaște și meritele muncii. Și acesta a fost motivul care probabil i-a dezarmat. Aș vrea să vă mai spun ceva: dincolo de revendicările care țin de salarii și proiectul de statut, prima revendicare, fundamentală, ce ține mai degrabă de prestigiu, este revendicarea de apartenență ca și categorie profesională la familia ocupațională “Justiție”. Deși acest lucru este recunoscut pe hârtie, el nu este recunoscut și în fapte și de aceea consilierii de probațiune cer ca primă revendicare să ni se accepte apartenența la această familie, chiar dacă suntem ultimii intrați. Și un al 3-lea motiv ar fi că ne diferențiem ca oameni și sunt oameni care, după ce au avut aceste experiențe, de pildă să stai în ploaie, în frig pentru drepturile tale, nu mai sunt așa motivați. În plus, avem colegi tineri, colegi care au mai experimentat, înainte de a se angaja în probațiune, unul sau două locuri de muncă și care, în momentul când au văzut că au parte de un tratament inechitabil, se află în etapa de a se reorienta profesional. Aș vrea să vă spun că din cei 164 de consilieri intrați anul trecut în sistem mai mult de 10 % au părăsit probațiunea anul acesta.
Justnews: Principala cauză bănuiesc că sunt salariile, nu?
A.Faur: Salariile și condițiile de muncă necorespunzătoare.
Justnews: Ce înseamnă, că tot am vorbit de salarii, salariul unui consilier de probațiune?
A.Faur: Salariul unui debutant este aproape de salariul minim pe economie. Depășește cu puțin cam 3.000 lei net. În acești bani intră și sporurile și indemnizația de hrană de 200 de lei.
Justnews: Dar a unuia cu vechime în sistem?
A.Faur: Un om cu peste 20 de ani de experiență nu depășește, cu tot cu indemnizația de hrană, 5.100-5.300 lei net. Vorbim de oameni cu studii superioare și care au atribuții și riscuri care sunt cauzate de complexitatea și specificul muncii: reintegrarea socială a persoanelor condamnate.
Justnews: Comparativ cu grefierii, o categorie profesională apropiată de a dumneavoastră, care sunt diferențele?
A.Faur: Nu știu să vă spun un grefier debutant, dar știu că sunt grefieri care au salarii mult mai mari. Din ce știu eu, un salariu de grefier cu experiență depășește 7.000 lei net. În plus, ei au și o serie de facilități, cum ar fi chirie decontată în cuantum de 600 de euro. În prezent, nu există chirie decontată pentru consilieri de probațiune.
Justnews: Ce se va întâmpla în continuare? Ați avut grevă japoneză, grevă de avertisment. Ce urmează?
A.Faur: Am transmis o serie de documente în această săptămână ministerului, pentru că domnul ministru Predoiu ne-a mai cerut niște materiale pentru a solicita sprijin la coaliție. Așteptăm o poziție. Am solicitat și o întâlnire cu Ministerul Justiției împreună cu ministerele avizatoare, fiindcă nu vreau să mă duc la o întâlnire, cum a fost pe 3 octombrie la ministrul muncii, domnul Marius Budăi, la care nu se rezolvă nimic. De ce? Pentru că există aici o problematică de comunicare. Se aruncă vina dintr-o parte într-alta și eu vreau să îi privesc în ochi și să-mi spună dacă se rezolvă, pentru că la o întâlnire unul spune ceva și altul spune altceva. Noi am găsit că este posibilă o soluție, respectiv să se dea o OUG, cu o notă de fundamentare. Este foarte simplu de făcut, le-am făcut și materialele ca să le ușurăm munca. Având în vedere lipsa de timp a unui ministru, înțelegem lucrul ăsta, ne-am luat un pic la întrecere și i-am spus că, dacă doriți ajutor, vă trimitem noi materialele, muncim noi la ele.
Justnews: Și dacă Ministerul, să zicem, acceptă doar una din cele două mari revendicări. Nu mai mergeți spre grevă generală?
A.Faur: Cred că oricum o să ajungem la grevă generală, din păcate. Aș vrea să precizez că noi am declanșat greva pe motiv de corectare salarială. Nu majorare, corectare. Pentru că mai este un lucru. Oamenii când au câștigat sentințe și-a ufăcut și calcule: între 1500 și 3.000 lei net, sunt banii luați din buzunarul consilierilor de probațiune, drepturi salariale care trebuiau să curgă de la data de la 1.08.2016. Noi vrem să ni dea doar ceea ce ni se cuvine. Nu vom cere mai mult în plus, dar, dacă se vrea o nouă reformă atunci aveți bunul simț, să ne ierarhizați conform cu atribuțiile, imediat după magistrați. Fiindcă salariul unui consilier de probațiune cu vechime trebuia să fie la nivelul unui judecător de judecătorie sau chiar Curte de Apel. Deci, repet, noi, când am declanșat greva, am declanșat-o pentru corectare și nu pentru statutul consilierilor de probațiune. Cu acesta ne vom ducem noi în Parlament și vom încerca să ducem muncă de lămurire. Se vrea bine, nu se vrea iarăși bine. Așa că nici nu s-a pus problema ca greva să fie declanșată de faptul că nu s-a trimis statutul în guvern.
Justnews: Ce impact ar avea o grevă generală?
În primul rând , și pe această cale, o să ne cerem scuze față de colegii din sistemul penitenciar, avem în vedere să blocăm Comisia de liberare. Noi ne gândim să nu onorăm Comisia de liberare. Impactul în caz de grevă va fi semnificativ, vor suferi ambele părți, atât oamenii din sistem, cât și angajații. Pentru că, în primul rând, noi nu vom putea acorda suportul moral, emoțional acelora care necesită o atenție deosebită, mă refer aici la persoanele condamnate din sistem care au și probleme de natură psihiatrică, probleme cu consum de droguri, de alcool, care au un risc ridicat de recidivă, liberații condiționați pe care trebuie să-i monitorizăm îndeaproape. Deci, acestor oameni nu le vom mai putea acorda sprijin, fiindcă vom fi în grevă. Iar dacă vom fi în grevă, vom fi în stradă. Spuneam că vor fi lezați și angajații, pentru că noi nu ne-am dori grevă, noi am dori negociere. Pentru că noi știm din experiențele grevelor trecute că orice grevă înseamnă și o întârziere în efectuarea unor lucrări. Și așa suntem deja cocoșați de muncă, ca urmare după ce te întorci după o grevă, trebuie să acorzi interes și pentru lucrările de la momentul respectiv, dar și pentru cele lăsate în urmă. Deci, în concluzie, acum este rândul ministrului. Noi i-am transmis toate materialele necesare, toate informațiile, are toate pârghiile să vină cu argumente pentru a ne da ceea ce ni se cuvine. Pentru că, repet, oamenii nu au cerut o majorare. Căci, dacă ceream o majorare, trebuia să se ia în calcul atribuțiile, riscurile, complexitatea muncii.
Justnews: Ca orizont de timp, când planificați greva generală?
Noi așteptăm până săptămâna viitoare o poziție fermă a ministrului Justiției. Mai declanșăm o grevă de avertisment, pentru a avea întâlnire cu ministerele și apoi intrăm direct în grevă generală. Deci, din punctul meu de vedere, cred că într-un termen foarte scurt. Aș vrea să închei cu o constatare: pentru un deținut se cheltuie în jur de 70.000 lei pe an și pentru o persoană aflată în supraveghere prin sistemul de probațiune, se cheltuie cam 1.500 lei pe an. Deci v-am spus totul prin cifrele astea, în termeni de economie la bugetul de stat, la care se adaugă și economia ca urmare a evitării amenzilor CEDO.
