Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A. a fost o companie de asigurări generale din România, sponsor principal al echipei de fotbal FCSB. În toamna anului 2021, Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a dispus, prin Decizia nr. 1148/17.09.2021, retragerea autorizației de funcționare a Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A. (City Insurance S.A.) și promovarea cererii de deschidere a procedurii de faliment, în temeiul prevederilor legale aplicabile. Societății de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A îi era de atunci interzis să încheie noi contracte, iar în cazul reînnoirii contractelor sau polițelor de asigurare, deținătorii trebuiau să aleagă o altă societate de asigurare. La data de 9.02.2022 Tribunalul București a admis cererea A.S.F. și a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva Societății de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A. La finalul anului 2021, societatea avea 1,15 milioane polițe RCA în vigoare, precum și peste 10.000 de litigii naționale și internaționale, falimentul City Insurance fiind la acea dată unul dinte cele mai mari din istoria recentă a României. Printre cauzele operaționale din activitatea de asigurare care au condus la intrarea în faliment se număra un deficit semnificativ, de 1,2 miliarde de lei, rezultat din vânzarea polițelor sub tariful notificat cu scopul de a crește cota de piață, după cum reiese din analiza activității City Insurance în perioada 2018 – 2021. Pierderi suplimentare de 422 de milioane de lei au fost generate de faptul că City nu a efectuat demersuri pentru recuperarea creanțelor din reasigurare, în timp ce alte 54 de milioane de lei au rezultat din incapacitatea societății de a recupera creanțele din regrese, se arăta într-un raport al CITR (Casa de Insolvență Transilvania), lichidatorul judiciar al City Insurance.
La începutul anului 2023, prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 17.02.2023, reclamanta Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A. – prin lichidator judiciar CITR Filiala Cluj SPRL, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, a solicitat:
– anularea Deciziei nr. 1236/11.08.2022, prin care a fost respinsă contestaţia fiscală,
– anularea parţială a Deciziei de impunere, pentru suma pozitivă/suplimentară de 6.513.876 lei, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere aferente, dintr-un total al sumei de plată stabilită de inspecţia fiscală, reprezentând datorii suplimentare cu impozitul pe profit în valoare de 10.377.338 lei, aferente unei baze de impozitare în suma de 64.853.363 lei
– anularea parţială a Decizia de impunere pentru suma pozitivă/suplimentară de 11.353.634 lei, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere aferente, dintr-un total al sumei de plată stabilită de inspecţia fiscală, reprezentând datorii suplimentare cu impozitul pe veniturile din serviciile prestate de nerezidenți în valoare de 16.7415.123 lei, aferente unei baze de impozitare în suma de 104.469.521 lei. În motivare, reclamanta a arătat că în perioada 22.02.2022 – 24.03.2022, a făcut obiectul unei inspecţii fiscale privind impozitul pe profit (perioada verificată 01.01.2018 – 30.09.2021), impozitul pe veniturile din serviciile prestate în România şi în afara României de persoane nerezidente (perioada verificată 01.01.2018 – 31.12.2021) și impozitul pe veniturile din dobânzi obţinute de persoane nerezidente (perioada verificată 01.01.2018 – 31.12.2021). Urmare a controlului efectuat, în data de 08.04.2022, a fost emis Raportul de inspecţie fiscală (RIF), prin care echipa de control a stabilit din perspectiva impozitului pe profit o bază impozabilă suplimentară de 64.858.363 lei şi o obligaţie suplimentară în valoare de 10.377.338 lei aferentă impozitului pe profit datorat, iar din perspectiva impozitului pe veniturile din serviciile prestate în România de nerezidenți s-a stabilit o baza impozabilă suplimentară de 104.469.521 lei şi o obligaţie suplimentară de 16.715.123 lei. Împotriva acestor decizii, a fost formulat contestaţie fiscală, care a fost soluţionată de către Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, din cadrul Ministerului Finanţelor, iar prin decizia nr. 1236/11.08.2022 a respins-o, în tot, ca neîntemeiată.
Așa s-a ajuns la calea instanțelor de judecată. În primăvara anului trecut, instanța de fond a admis în parte pretențiile reclamantei:
- Solutia pe scurt: Admite în parte cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată. Anulează în parte decizia nr. 1236/11.08.2022 şi decizia de impunere pentru suma pozitivă/suplimentară de 11.353.634 lei, inclusiv a dobânzilor şi penalităților de întârziere aferente. Respinge, în rest, cererea. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată prin punerea solu?iei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, astăzi, 05.04.2024.
A urmat recursul, așa că disputa a ajuns pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție care, la sfârșitul lunii trecute, au soluționat-o definitiv:
- Detalii soluţie: Respinge recursurile declarate de pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Ministerul Finanţelor – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor împotriva sentinţei civile nr. 617/2024 din 5 aprilie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti– Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată astăzi, 25 noiembrie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
