În august 2017, moștenitorii defunctului Vișinescu Alexandru au fost chemați în judecată, alături de Statul Român, Ministerul Finanțelor, MAI, Administrația Penitenciarelor și Primarul General al Capitalei, de către Ion Andrei Gherasim, care solicita instanței obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 75.000 euro cu titlu de daune morale. După ce, în decembrie 2017, instanța de fond – Tribunalul București – a respins acțiunea pentru existenţa autorităţii de lucru judecat, Ion Andrei Gherasim a atacat soluția cu apel, așa că dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București care, în vara anului trecut, a decis să oblige mai multe instituții publice să plătească, în solidar, daune morale către Ion Andrei Gherasim, al cărui bunic pe linie maternă, membru marcant al PNȚ, a fost una dintre victimele torționarului Alexandru Vișinescu:
- Solutia pe scurt: Evocând fondul: Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pe pârâţii Municipiul Bucureşti prin Primarul General, Statul Român prin Ministerul Finanţelor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Afacerilor Interne, în solidar, să achite reclamantului suma de 10.000 euro, la cursul euro/leu publicat de Banca Naţională a României în ziua plăţii, cu titlu de daune morale. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată pentru reclamant. Cu recurs care se depune la Curtea de Apel Bucureşti Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunţată azi, 27.06.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în principiu recursurile declarate de reclamantul Gherasim Ion-Andrei şi de pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Municipiul Bucureşti prin Primar General, în calitate de moştenitor al defunctului Vişinescu Alexandru şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor împotriva deciziei nr. 951 A din 27 iunie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti și a fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursurilor la data de 5 martie 2025, la Completul C3-NCPC, ora 9.00, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
Într-un alt proces separat, care a fost judecat de Curtea de Apel București, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ar fi vrut să se dispună obligarea pârâului Vișinescu Alexandru, prin moștenitori, la plata sumei de 344.100 lei. Instanța a hotărât în martie anul acesta să-i oblige pe moștenitorii lui Vișinescu la plata către reclamantul MAI a sumei de 180.905,35 lei, reprezentând contravaloarea daunelor morale şi a cheltuielilor judiciare achitate de reclamant, conform deciziei penale nr. 122/F/24.06.2015, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti — Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 51A/10.02.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia penală, dar nu mai mult decât valoarea pe care bunurile din masa succesorală a defunctului V. A. o vor avea la data executării obligaţiei.
Cine a fost Alexandru Vișinescu
Wikipedia.org amintește că Alexandru Vișinescu a fost primul torționar comunist condamnat definitiv în România. Locotenent-colonel (r.) Alexandru Vișinescu a fost, între 1956–1963, ultimul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, unde a murit, în urma torturilor, liderul PNŢ Ion Mihalache. Vișinescu a fost găsit vinovat de moartea a 12 deținuți politici, care au fost bătuți, înfometați și lăsați fără medicamente. În ultimul său cuvânt de la proces, Vișinescu a cerut să fie achitat, susținând că deținuții politici au murit din cauza vârstei.
Procesul lui Alexandru Vișinescu a survenit la mai bine de 50 de ani de la săvârșirea faptelor. Pe 18 iunie 2014, procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului General au finalizat cercetările împotriva torționarului Alexandru Vișinescu, dispunând trimiterea acestuia în judecată sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității. Dosarul procurorilor a avut la bază denunțul și probatoriul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Procesul, desfășurat la Curtea de Apel București, s-a încheiat după aproximativ un an, pe 24 iulie 2015. Prin sentința penală nr. 122F/24.07.2015, Vișinescu a fost condamnat la 20 de ani de închisoare. Sentința a rămas definitivă la 10 februarie 2016, după judecarea apelului de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Judecătorii au dispus degradarea militară a lui Alexandru Vișinescu, care avea de plătit, în solidar cu Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne și Administrația Națională a Penitenciarelor, despăgubiri de 300.000 euro către trei părți civile, urmași ai deținuților închiși la Râmnicu Sărat (Vișinescu înfăptuise crimele pentru care fusese găsit vinovat în timp ce era funcționar al Statului Român, ca ofițer activ de penitenciar). Alexandru Vișinescu a murit în detenție, în 5 noiembrie 2018, la Spitalul Penitenciar Rahova.
