În vara anului 2022, fostul președinte al României Traian Băsescu, în calitate de reclamant, a chemat în judecată pe pârâta Administrația Prezidențială, cerând judecătorilor Secției a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București anularea Ordinului nr. 55/2022 emis de instituția menționată, în calitate de ordonator principal de credite.
În octombrie 2021, Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român a fost modificată de Parlament, prin Legea nr. 243/2021, fiind introdus un nou articol care prevede că foştii preşedinţi pierd dreptul la aceste beneficii, dacă o instanţa a constatat prin decizie definitivă că au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. Prin această modificare era vizat fostul președinte Traian Băsescu, care, în martie 2022, prin decizia luată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost confirmat drept colaborator al Securității, prin cele două note informative olografe existente la dosarul său și semnate cu numele de cod „Petrov”. Prin Ordinul nr. 55/2022 al Administrației Prezidențiale, lui Traian Băsescu i-a fost retrasă plata indemnizației de fost președinte (o indemnizație egală cu 75% din indemnizația acordată președintelui României în exercițiu), precum și un alt privilegiu acordat de Legea 406/2001, constând în angajarea, pe perioadă determinată, și plata salariului aferent unui asistent, pe care fostul șef de stat îl folosea la cabinetul său.
Numai că în februarie 2023, Curtea de Apel București a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii nr.243/2021 pentru modificarea art.1 alin.3 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român şi art.1 alin.3 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român în ceea ce priveşte sintagma „şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”. Doi ani și jumătate mai târziu, prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 319 din 1 iulie 2025, a fost admisă excepția de neconstituționalitate, constatându-se că Legea nr. 243/2021 pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ansamblul său, este neconstituțională. Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Prin urmare, începând cu data de 1 august 2025, Legea nr. 243/2021 pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ansamblul său se suspendă de drept, urmând să-și înceteze efectele juridice începând cu data de 15 septembrie 2025, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate.
Acesta a fost contextul în care, la data de 19 noiembrie 2025, instanța de fond a repus cauza pe rol, pentru ca reprezentantul autorităţii publice pârâte să formuleze un punct de vedere cu privire la cererea reclamantului de anulare a Ordinului nr. 55/2022. Următorul termen de judecată a fost fixat pentru data de 14 ianuarie 2026.
