Aurel-Jean Andrei este lector universitar la Facultatea de Drept, Departamentul de drept public al Universităţii Bucureşti (UB). Fost notar și soț al judecătoarei Laura Andrei, fostul președinte a Tribunalului București, Aurel-Jean Andrei a fost condamnat definitiv pe 8 februarie 2019, de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, la 2 ani închisoare cu suspendare pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni în dosarul retrocedărilor fictive din Constanța, potrivit Adevarul.ro. El a fost notarul care a autentificat diferitele tranzacţii în celebrul dosar al retrocedărilor, în care Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani, Cristian Borcea şi Nicuşor Constantinescu la 5 ani de închisoare, iar Dragoş Săvulescu la 5 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
În legătură indirectă cu condamnarea sa, lectorul universitar de la Facultatea de Drept a dat în judecată Înalta Curte de Casație și Justiție cerând, potrivit rolii.ro, următoarele:
- (i) anularea în parte a Hotărârii nr. 80/12.12.2017 a Colegiului de Conducere al ICCJ (denumita în continuare „Hotărârea 80/2017”) în ceea ce privește compunerea completurilor de 3 judecători constituite la nivelul Secției penale/ ICCJ;
- (ii) anularea dispozițiilor art. 19 indice 1 din Regulamentul privind organizarea si funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație si Justiție (denumit in continuare „Regulament”);
- (iii) anularea dispozițiilor art. 32 alin. (1) din Regulament;
- (iv) suspendarea până la pronunțarea instanței de fond a executării dispozițiilor art. 19 indice 1 si art.32 alin (1) din Regulament, precum și a dispozițiilor Hotărârii 80/2017.
În opinia lui Aurel-Jean Andrei, situația generată de faptul că există un regim diferențiat si discriminatoriu in ceea ce privește completurile de 3 în materie penală spre deosebire de completurile de 5 judecători (unde judecătorii care fac parte din completuri sunt trași la sorti, în timp ce, în cazul celor de 3 judecători, președinții de secții sunt cei care stabilesc compunerea acestora, iar Colegiul de Conducere o aprobă) nu-și găseste justificare în exigențele constituționale consacrate de art. 16 alin.(1) din Constituție.
Curtea de Apel București, unde s-a judecat prima fază a cauzei, a apreciat în linii mari că, contrar susținerilor reclamantului Aurel-Jean Andrei, faptul că legea nu conține și norme privitoare la modalitatea concretă de desemnare a membrilor completului de judecată nu pune probleme de constituționalitate. Judecătorii CAB au hotărât, în data de 9 iunie 2020, să respingă acțiunea, în tot, ca neîntemeiată.
Miercuri, 10 martie, judecătorii instanței supreme au pus punct acestui proces:
- Detalii soluţie: Respinge recursul formulat de reclamantul Andrei Aurel Jean împotriva Sentinţei civile nr. 388 din 9 iunie 2020 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 martie 2021.
