În mai 2012, procurori ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bucureşti anunțau, într-un comunicat, că au dispus trimiterea în judecată a 23 de inculpaţi, cu vârste cuprinse între 23 şi 60 de ani, urmare a destructurării unui grup infracţional, constituit din cetăţeni români şi italieni, specializat în săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Liderii grupării au fost identificați în persoanele a doi inculpați, un italian, pe atunci în vârstă de 44 de ani şi un român de 56 de ani. Membrii rețelei achiziţionau mărfuri (legume-fructe) de pe piaţa intracomunitară, în special din Italia şi le comercializau în România, cu eludarea dispoziţiilor legale privind plata T.V.A. aferentă bugetului de stat, prin intermediul unei fraude de tip carusel. În acest scop erau folosite societăţi comerciale tip „ fantomă “, ca intermediare între societatea exportatoare din Italia şi societatea beneficiară a importurilor din România. Practic, mărfurile erau tranzacţionate între două societăţi comerciale membre ale aceluiaşi grup, însă nu în mod direct, ci parcurgând scriptic alte societăţi. Aceste societăţi fantomă erau înfiinţate/preluate de către persoane special racolate în acest scop şi care acţionau la comanda liderilor grupării. Societăţile erau folosite o scurtă perioadă de timp (2-3 luni) pentru achiziţia de mărfuri, în scopul preluării sarcinii plăţii T.V.A., fiind apoi cesionate către persoane greu identificabile, de regulă cetăţeni străini, cu consecinţa eludării plăţii acestei taxe. Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională era atunci de aproximativ 5.000.000 de lei. Cauza a fost trimisă spre soluționare Tribunalului Bucureşti.
Prima sentință penală a fost emisă în data de 18.12.2018, de Tribunalul București. Apoi, prin decizia penală din data de 18.09.2019 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală, au fost admise apelurile declarate, s-a desfiinţat în integralitate sentinţa penală apelată şi s-a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Bucureşti. Au fost menţinute actele procedurale efectuate până la termenul de judecată din data de 26.10.2018 (termenul la care au avut loc dezbaterile în fața instanței de fond). Pentru a hotărî în acest sens, instanța de control judiciar a reținut că instanţa fondului nu şi-a îndeplinit obligaţia de motivare, lipsind motivarea sub aspectul faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, dar și sub aspectul întrunirii în cauză a elementelor de tipicitate ale infracţiunilor deduse judecăţii. S-a constatat, de asemenea, lipsa motivării sub aspectul legii penale mai favorabile. S-a arătat că prin sentinţa penală apelată, deşi este analizată, individual, situaţia fiecărui inculpat, instanţa fondului s-a limitat la a prelua, în extras, cele reţinute de autorul rechizitoriului nr. 1643/D/P/2010. S-a mai reținut că nu există nicio menţiune în cuprinsul sentinţei penale apelate referitoare la operaţiunile presupus fictive şi cheltuielile care nu ar avea la bază operaţiuni reale, pretins evidenţiate în actele contabile sau în alte documente legale ale societăţilor comerciale care ar face parte din circuitul financiar fraudulos reţinut de acuzare. Astfel, nu se precizează în concret raporturile comerciale analizate, cine a avut calitatea de furnizor şi cumpărător, bunurile sau serviciile tranzacționate și prețul sau contraprestația. În ceea ce privește cercetarea judecătorească, Curtea a reținut că, în mod greşit, prima instanţă nu a procedat la readministrarea celor 14 martori esenţiali ai acuzării, respectiv, la administrarea martorului propus în apărare, afectând substanţial dreptul la apărare al inculpaţilor anterior menţionaţi, în condiţiile în care readministrarea probelor în cursul cercetării judecătoreşti constituie o componentă a dreptului la un proces echitabil, principiu care este consacrat de art. 8 Cod procedură penală şi art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.
În al doilea ciclu procesual, instanța de fond a dispus încetarea procesului penal în baza art. 396 alin.6 C.proc.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. f.) C.proc.pen., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. 1 şi 2 C.pen., având în vedere împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale în cursul anului 2018, termen prev. de art. 154 alin.1 lit. c) C.pen., care a început să curgă în 2010. Pe de altă parte, din probatoriul administrat a rezultat că societăţile commerciale implicate s-au sustras de la plata TVA corespunzătoare achiziţiilor intracomunitare şi comercializării ulterioare a mărfurilor pe piaţa internă, fiind dovedit caracterul fictiv al achiziţiilor în sumă totală de 3.904.654,99 lei, înscrise în facturile fiscale înregistrate contabil şi declarate fiscal de beneficiar. În consecință, în temeiul art. 397 alin. 2 C. proc. pen., raportat la art. 11 din Legea nr. 241/2005, judecătorul a instituit măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, deținute în prezent sau dobândite ulterior de inculpați până la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părții civile ANAF.
Sentința a fost atacată cu apel, așa că dosarul a ajuns în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București care, la data de 5 noiembrie 2025, au stabilit deliberarea, pronunțarea si redactarea hotărârii definitive în acest dosar la data de 4.12.2025.
