În perioada 27.01.2021-02.02.2021, pacientul XXX a fost internat la Spitalul Universitar de Urgență din București, secția Cardiologie I, după ce a suferit un infarct miocardic inferior, astfel cum rezultă din foaia de observație clinică generală a pacientului. Bolnavul a avut 6 zile de spitalizare, cheltuielile fiind defalcate după cum urmează: cheltuieli aferente spitalizării (3300 lei), cheltuieli pentru hrană (50 lei), cheltuieli pentru medicamente pe perioada spitalizării (266,05 lei), cheltuieli pentru materiale sanitare (1404,986 lei), analize de laborator (1201,95 lei). Potrivit angajamentului de plată FO-7561, pacientul și-a luat angajamentul de a prezenta Cardul Național de Asigurări de Sănătate sau Adeverința de asigurat înlocuitoare de card în momentul internării/externării în termen de maximum 3 zile lucrătoare, sau de a achita contravaloarea serviciilor medicale prestate de către reclamant. În cuprinsul acestui angajament de plată, s-a menţionat că verificarea calităţii de asigurat se poate face prin introducerea CNP-ului în aplicaţia online disponibilă pe site-ul CNAS, iar în cazul în care, în urma verificării, persoana figurează ca fiind asigurată şi are card emis, aceasta are dreptul la serviciile medicale care se impun, după prezentarea Cardului Naţional de Asigurări de Sănătate/Adeverinţei de asigurat înlocuitoare de card. La momentul externării, pacientul, care nu a putut face dovada calității de asigurat, nu a respectat angajamentul semnat, întrucât nici nu a achitat suma de bani anterior menționată și nici nu a prezentat ulterior externării cardul național de asigurări de sănătate. În aceste condiții, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 13.12.2023, reclamantul Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti l-a chemat în judecată pe pârâtul XXX, solicitând instanței să oblige pârâtul la plata către reclamant a sumei de 6.222,99 lei, cu titlu de cheltuieli de îngrijire medicală, precum și la plata dobânzii legale aferente sumei menționate, de la data producerii prejudiciului și până la data achitării integrale.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține că, potrivit adeverinței nr. 224/16.02.2024 atașate la dosar de către pârât, acesta este angajat al unei societăți comerciale încă din 2019, având funcția de sudor, astfel că, în perioada de referință pentru prezenta cauză, respectiv 27.01.2021-02.02.2021, acesta avea calitatea de angajat la această societate. Potrivit art. 223 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, documentele prin care se atestă calitatea de asigurat sunt, după caz, cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de CNAS, adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, primirea cardului naţional sau adeverinţa de asigurat eliberată de casa de asigurări la care este înscris asiguratul în condiţiile normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat. În conformitate cu art. 231 lit. h) din Legea nr. 95/2006 (în vigoare la data de 02.02.2021), pentru a putea beneficia de drepturile mai sus arătate, asiguraţii au obligaţia de a prezenta furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atestă calitatea de asigurat, definite la art. 223 alin. (1) din acelaşi act normativ, anume cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de CNAS, adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, primirea cardului naţional sau adeverinţa de asigurat eliberată de casa de asigurări la care este înscris asiguratul în condiţiile normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat. În speță, pârâtul a avut, la momentul la care a beneficiat de îngrijire medicală în spital, respectiv în perioada 27.01.2021-02.02.2021, calitatea de asigurat în sistemul public de asigurări sociale de sănătate, întrucât era salariat al societății comerciale menționate. Mai mult, reclamanta a procedat ulterior la interogarea aplicației on-line de verificare a calității de asigurat a pârâtului, potrivit angajamentului de plată, din care a rezultat calitatea de asigurat a acestuia. Or, din analiza dispozițiilor legale anterior menționate, respectiv a art. 223 alin. 1 și a art. 231 lit. h din Legea nr. 95/2006, rezultă faptul că dovada calității de asigurat se poate face în mai multe modalități echivalente din punct de vedere juridic, nefiind stabilită o ierarhie a acestora. Astfel, prezentarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate este o modalitate alternativă de dovedire a calităţii de asigurat, aceasta putând fi probată şi în absenţa cardului, cu documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de CNAS. Astfel, având în vedere calitatea probată de asigurat a pârâtului la momentul la care a beneficiat de îngrijiri medicale din partea reclamantului, conduita sa nu poate fi considerată o faptă ilicită, câtă vreme acesta era îndrituit să beneficieze de îngrijire medicală. constatând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a putea angaja răspunderea civilă delictuală a pârâtului, instanța va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Împotriva acestei sentinţe, reclamantul a declarat apel, care a fost înregistrat pe rolul Tribunalul Bucureşti Secţia a IV-a Civilă. În motivarea apelului, reclamantul a arătat că instanţa de fond s-a aflat într-o gravă eroare de drept, motivând că dovedirea calităţii de asigurat se poate face si prin alte metode, nu doar prin prezentarea cardului de sănătate. Apelul a fost respins, așa că a urmat recursul. La data de 5 noiembrie 2025, instanța de recurs – Curtea de Apel București – a pus capăt acestui litigiu definitiv:
- Solutia pe scurt: Respinge recursul ca nefondat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 05.11.2025
