În urmă cu un an, la Curtea de Apel București, fostul primar al Sectorului 1, Clotilde Armand, a depus o cerere în care solicita judecătorilor să anuleze Hotărârea Biroului Electoral Central (BEC) nr.267 H/12.06.2024 privind respingerea cererii de anulare a alegerilor în Circumscripţia Electorală a Sectorului 1 București. De asemenea, în același litigiu, Clotilde Armand voia să obțină anularea Hotărârii BEC nr.326 H/15.06.2024 privind respingerea cererii de anulare a alegerilor în Circumscripţia Electorală a Sectorului 1 București formulată de Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei. La data de 3 iunie 2025, instanța de fond a pronunțat următoarea soluție:
- Solutia pe scurt: Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali formulată de reclamantă. Sesizează Curtea Constituţională a României cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 11, art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20 din Constituţia României. Respinge cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de reclamantă ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului Biroul Electoral Central, invocată de pârât prin întâmpinare şi în consecinţă respinge cererea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosinţă. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuală pasive invocată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă prin întâmpinare ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei de interes invocată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă prin întâmpinare ca neîntemeiată. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie voluntară accesorie în interesul reclamantei formulată de intervenientul accesoriu Partidul Uniunea Salvaţi România-Filiala Sector 1 Bucureşti ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare, conform dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, în ceea ce priveşte soluţia dată de instanţă asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare în ceea ce priveşte soluţiile pronunţate de instanţă asupra excepţiilor şi asupra cererii de chemare în judecată, respectiv asupra cererii de intervenţie voluntară accesorie, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 03.06.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Clotilde Armand a atacat soluția cu recurs, așa că litigiul a ajuns în iulie anul acesta la Înalta Curte de Casație și Justiție. La sfârșitul lunii trecute, instanța de recurs a stabilit data de 20 noiembrie ca termen de pronunțare a unei soluții în acest dosar.
Prin Hotărârea BEC nr.267 H/12.06.2024, semnată de judecătorul Vasile Bîcu, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de către doamna Clotilde-Marie-Brigitte Armand, în calitate de candidat la funcția de primar al Sectorului 1. În cerere, fostul edil a afirmat că suspectează o tentativă de fraudare a alegerilor în secţiile de votare/circumscripţia electorală nr. 1, sectorul 1, Bucureşti, respectiv că „ mai mulţi alegători decedaţi „au votat” la acest scrutin electoral, au existat cazuri de anulare a unor voturi valabil exprimate prin preştampilarea buletinelor de vot pentru Alianţa electorală PSD-PNL; există elemente de vot multiplu, şi care, repetăm în lipsa unei diferenţe majore de voturi între candidaţi, au influenţat în mod decisiv rezultatul alegerilor. (…)”
În Hotărârea BEC se arăta că dispoziţiile art. 39 alin. (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale prevăd că „în cazul unei fraude electorale», cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă ia alegeri ori candidaţii independenţi care au participat ia alegeri şi numai în termen de 48 de ore de ia închiderea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cei care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. (…)” În raport de prevederile anterior menţionate, calitatea de a formula o cerere de anulare a alegerilor pe motiv de fraudă electorală aparţine exclusiv competitorilor electorali expres şi limitativ menţionaţi de legiuitor, astfel încât, cererea nu poate fi formulată de către candidaţi la funcţiile de primar, din partea unor asemenea competitori electorali. Biroul Electoral Central a constatat astfel că, în speţă, cererea a fost formulată în mod individual de către un candidat la funcţia de primar, din partea unui partid politic ce a participat la alegerile locale din data de 9 iunie 2024, nefiind îndeplinită condiţia referitoare la calitatea celui care formulează cererea.
Clotilde Armand a pierdut alegerile locale din 9 iunie 2024 în fața lui George Tuță, candidatul PNL la Primăria Sectorului 1, acuzând apoi fraude la vot. Pe de altă parte, Armand a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procesul în care a solicitat anularea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), prin care a fost declarată în stare de incompatibilitate. Fostul primar participase la alegerile parlamentare de la începutul lunii decembrie, obținând un mandat de senator pe listele USR. Ea a renunțat până la urmă la mandat, pentru că risca ca USR să piardă un loc în Parlament, în cazul în care conducerea legislativului nu i-ar fi validat mandatul.
