Előd Kincses a fost un cunoscut avocat, scriitor și publicist român de etinie maghiară, care a decedat la Târgu Mureș pe 25 iunie 2025, la vârsta de 83 de ani. În 1989 a fost avocat al apărării pentru pastorul László Tőkés în procesul de evacuare al acestuia, care a dus în cele din urmă la Revoluția Română din Decembrie 1989. Pe 2 ianuarie 1990, în calitate de succesor al lui Károly Király, a devenit vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale și al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională în județul Mureș. În 19–20 martie 1990, în calitate de vicepreședinte al FSN, a jucat un rol esențial în desfășurarea evenimentelor ce au culminat cu conflictul interetnic din martie 1990 de la Târgu Mureș. Prin acțiunile sale personale, a împiedicat mii de secui din județele Harghita și Covasna să intre în Târgu Mureș, deoarece considera că puterea de la acea vreme avea nevoie de o escaladare a revoltelor. După confruntări, în calitate de lider responsabil, a cerut populației maghiare din Târgu Mureș să se întoarcă acasă și să nu răspundă provocărilor. Ca urmare a ciocnirilor interetnice, a devenit ținta atacurilor unor elemente extremiste românești și s-a refugiat în Ungaria și apoi la Viena în perioada primelor arestări și a proceselor-spectacol. Când situația politică s-a liniștit, s-a întors în țară, iar în 2015 a publicat cartea „Martie negru la Târgu Mureș”, în care prezintă perspectiva sa asupra conflictului interetnic de la Târgu Mureș din anii 90.
În 2021, la Editura „Evenimentul şi Capital”, sub semnăturile lui Florian Bichir și Tudor litigiu Păcuraru apare volumul „Zori însângerate. Conflictele interetnice din 1989-1990 în dosarele CNSAS”. Cartea analizează conflictele interetnice din perioada 1989-1990 de la Târgu Mureș, bazându-se pe documente din arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). În cuprinsul cărții, autorii au propagat ideea că conflictul interetnic nu a fost unul spontan, ci organizat de anumite persoane, pe care le individualizează. Faptele relatate sunt documentate, având ca temei dosarul 019150 al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, autorii citând din notele informative întocmite în perioada respectivă, pe care le expun și le interpretează din perspectivă proprie. La finalul cărții (pag. 217, 218) este prezentată o fotografie a avocatului Előd Kincses, cu următoarele referințe: „Avocatul Kincses Előd (aici în beciurile Cotrocenilor) și-a descoperit vocația scrisului, odată cu împlinirea termenului legal al prescripției penale. Așa cum odinioară a fost primul, astăzi a fost/este ultimul susținător al teoriei pogromului organizat împotriva locuitorilor orașului (de către) cei ce, profitând de puterea deținută, au organizat și declanșat pogromul, cu veritabilă grijă, viclenie și incontestabil talent pentru genocid”. Menționarea avocatului a fost făcută în contextul în care acesta era autorul cărții „Martie negru la Târgu Mureș”, în care prezintă o perspectivă diferită de cea a autorilor asupra conflictului interetnic de la Târgu Mureș din anii 90.
În aprilie 2022, Előd Kincses depune o cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, în care solicită instanței, în contradictoriu cu pârâții Florian Bichir, Tudor Păcuraru și Editura Evenimentul şi Capital SRL, obligarea solidară a acestora la plata despăgubirilor civile în sumă de 8.000 euro, reprezentând prejudiciul moral cauzat prin cartea intitulată „Târgu Mureș 1990: Zori însângerate, Conflictele interetnice din 1989-1990 în dosarele CNSAS” (în care se afirma că, prin organizarea conflictului interetnic, s-a încercat ducerea la îndeplinire a planului horthyst „Aurora Zorilor”-IV, conceput în anul 1920 pentru recuperarea Transilvaniei și a altor teritorii revendicate de Ungaria și că, abia în beciurile Cotrocenilor, reclamantul a descoperit vocația scrisului, odată cu împlinirea termenului legal al prescripției răspunderii penale, când a publicat teoria „pogromului organizat împotriva locuitorilor orașului” de către cei care au profitat de puterea deținută, precum și de cei patru „foști securiști și legionari”); obligarea pârâtei Editura Evenimentul și Capital la plata daunelor morale în sumă de 2.000 euro prin publicarea, în luna aprilie 2021, a cărții denigratoare menționate anterior; obligarea pârâților la publicarea rezumatului hotărârii în cotidianul „Evenimentul zilei”; plata cheltuielilor de judecată.
În ianuarie 2024, instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Judecătorul a motivat că, din întregul ansamblu probator administrat în cauză, nu rezultă că pârâții ar fi urmărit lezarea demnităţii sau imaginii reclamantului, ci prezentarea unor evenimente din istoria recentă, referirea la persoana reclamantului fiind făcută prin prisma rolului acestuia în desfășurarea evenimentelor. Astfel, afirmațiile pârâților se încadrează în limitele libertății de exprimare și în doza de exagerare și provocare protejate de art. 10 CEDO. În concluzie, instanţa a apreciat că pârâții nu au săvârșit o faptă ilicită în ceea ce priveşte judecățile de valoare pe care le-au emis la adresa reclamantului.
Sentința a fost atacată în zadar cu apel la Tribunalul București căci, la data de 24 martie 2025, acesta a fost respins ca nefondat. Reclamantul Előd Kincses nu a abandonat disputa așa că litigiul a ajuns pe rolul Curții de Apel București în mai anul acesta. În iunie 2025 a survenit decesul reclamantului, iar la primul termen de judecată – din 22 octombrie 2025 – instanța de recurs a suspendat soluționarea cauzei, în baza Hotărârii nr.2/26.08.2025 a Adunării generale a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.
