În 2012, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 39 de inculpați, membri ai unui grup infracțional care controla activitățile de import-export din cadrul Direcției regionale vamale Constanța, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit. Astfel, au fost trimiși în judecată printre alții Banias Mircea Marius, la data faptei senator al României, Mironescu Laurențiu, secretar general al Ministerului Administrației și Internelor, precum și Durbac Liviu Adrian, șef al Biroului Vamal Constanța Sud Agigea, acesta din urmă fiind acuzat de următoarele infracțiuni:
– inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup,
– complicitate la infracțiunea de dare de mită,
– complicitate la infracțiunea de luare de mită.
După 7 ani de judecată, prin decizia penală nr. 177 din 15.07.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitarea tuturor inculpaților pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, întrucât fapta nu există, fapta nu este prevăzută de legea penală, sau nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea. Decizia instanței supreme era definitivă.
În iulie 2022, inspectorul vamal Durbac Liviu Adrian, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă, a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 224.364 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv cheltuieli judiciare din dosarul de urmărire penală al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Structura Centrală, din dosarul de fond al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Secţia penala şi din dosarul de apel al Înaltei Curți Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În mai anul acesta, instanța de fond i-a dat parțial dreptate reclamantului:
- Solutia pe scurt: Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma totală de 110.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, sub forma onorariilor de avocaţi, efectuate în dosarul de urmărire penală nr. 160/P/2010 (10.000 lei), în dosarul de fond nr. 2540/1/2012 (75.000 lei) şi dosarul de apel nr. 2495/1/2017 (25.000 lei). Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucureşti Secţia a IV-a Civilă, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 22.05.2023.
În motivarea consemnată de rejust.ro, instanța a apreciat că onorariul, în cuantum total de 202.364 lei, achitat de reclamant pentru faza de judecată, era mult prea mare în raport de activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei (spre exemplu: nu toate măsurile de judecată dispuse îi priveau pe reclamant, întrucât au mai fost alţi inculpaţi alături de acesta; reclamantul a fost achitat în primă instanţă, astfel că apărătorul acestuia nu a formulat apel, ci a construit apărarea în scopul respingerii apelului declarat de către Ministerul Public).
Soluția Tribunalului București a fost atacată cu apel de ambele părți, procesul ajungând astfel pe rolul Curții de Apel București, care, la sfârșitul anului trecut, a pronunțat hotărârea sa:
- Solutia pe scurt: Respinge apelurile ca nefondate. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucuresti. Pronuntată prin punerea solutiei la dispozitia părtilor de către grefa instantei, azi, 28.12.2023.
