USR-iști uitați de Cîțu / 4 șefi de instituții guvernamentale, sprijiniți de USR-Plus, se află încă în funcții, la aproape o lună de la debutul crizei politice

Exclusivitate

La începutul acestui an, USR-Plus a reușit să negocieze de pe poziții de forță și să obțină mai multe posturi de conducere bine remunerate la agenții aflate sub controlul Executivului sau al ministerelor. În contextul în care USR-Plus punea mâna pe 6 portofolii de ministru, cu doar trei mai puțin decât PNL, care primise de două ori mai multe voturi la alegerile parlamentare, formațiunea lui Barna și Cioloș reușea atunci să obțină controlul unor instituții importante precum Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Garda Națională de Mediu, Agenția de Protecția Mediului, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Institutul Național de Administrație sau Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

În ianuarie anul acesta, Economica.net a făcut publică o listă ce cuprindea instituțiile unde USR era interesată de posturile de președinte sau director general, respectiv vicepreședinte sau director. JustNews a analizat situația și vă prezintă acum numele celor care au fost zburați din funcții, în perioada imediat următoare debutului crizei politice, a celor care au rămas legați de sinecurile primite, precum și a celor care și-au păstrat funcțiile fiindcă USR-Plus nu apucase să-i înlocuiască, în intervalul ianuarie-august, perioadă de timp în care s-a aflat la Putere.

Lista celor 17

USR-Plus era interesată la începutul anului de preluarea a 17 posturi de președinte/director general. Acestea pot fi vizualizate mai jos:

Au plecat 6

După ruperea relațiilor dintre PNL și USR-Plus, șase demnitari puși în fruntea unor instituții de partidul lui Dan Barna și Dacian Cioloș și-au făcut bagajele și au plecat din posturi. Este vorba de Adrian Gheorghe, de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Octavian Berceanu, de la Garda Națională de Mediu, George Gîrbacea, de la Agenția Națională de Protecție a Mediului, Liviu Mălureanu, de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici,  Gabriela Dan-Unterseh, de la Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore  și de Oana Ursache, de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Au rămas 4

Patru demnitari nominalizați de USR-Plus au reușit însă să își păstreze funcțiile, cu toate că partidul care i-a propus nu mai face parte din alianța ce sprijinea Executivul în Parlament. Este vorba de Ionuţ-Cătălin Stancu, preşedinte al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, Atena Adriana Groza, aflată în fruntea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, doctorul  Vlad-Teodor Berbecar, președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, și de Corina Licea, aflată la conducerea Institutului Național de Administrație .

Numiți în funcții de PSD

Alte câteva instituții, deși s-au aflat în vizorul USR-Plus, și-au păstrat oamenii aflați la conducere, unii chiar și de pe vremea în care premier al României era Viorica Dăncilă. Este vorba de Gigi Gavrilă, aflat la conducerea Autorității pentru Reformă Feroviară, Cornelia Nagy, șefa Oficiului pentru Achiziții Centralizate, și  Oana-Mihaela Mocanu, ce asigură conducerea Institutului European din România (IER).

Numiți de Orban

În cazul altor șefi, numirile în fruntea instituțiilor (pe care le conduc și în prezent) au fost făcute pe când Ludovic Orban se afla la Palatul Victoria. Este vorba de Dan Cîmpean – director general Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, de Victor Vevera – director general Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI și de Puiu Nicolae Fesan, șeful Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor. La  Comisia Naţională a României pentru UNESCO, președintele numit de Ludovic Orban, Daniela Zaharia, a fost revocat din funcție la 5 zile după numire. 

În concluzie, din cele 17 posturi pe care le râvnea USR-Plus, 10 au fost revendicate și ocupate ulterior de oamenii acestei partid.  4 dintre ei beneficiază și azi (la începutul lunii octombrie), de avantajele pe care le presupune statutul de demnitar. Printre ele, locuință de serviciu, șofer, secretară, cabinet propriu, fonduri de protocol, etc.

foto: wikipedia.org

spot_img

Articole recente

Liber la înscrierile pentru concursul de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri, unde sunt puse la bătaie 140 de posturi

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în ședința din 12 martie 2025, organizarea concursului de admitere la...

Mai multe articole din aceeași categorie