Pentru a răspunde acestor noi și rapide provocări în materie de economie digitală și concurență, Comisia Permanentă a UNBR a aprobat realizarea unei platforme complexe de intermediere avocat client, la nivel instituțional, care să țină seama de cerințele legale și deontologice ale profesiei de avocat. UNBR precizează că factorul de diferențiere față de alte platforme oferite de mediul privat este gratuitatea. Nici avocatul, nici clientul, nu vor plăti nicio taxă pentru a intra în legătură. În plus, există garanția unei consultanțe juridice legale, oferite de avocați înscriși în tablou, se arată într-un comunicat al UNBR.
Platforme acest tip sunt legale atâta vreme cât respectă legislația profesiei de avocat și Regulamentul (UE) 2019/1150 din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (în continuare Regulamentul) , direct aplicabil în statele membre, începând cu data de 12 iulie 2020.
Regulamentul este general, se referă la toate platformele de intermediere furnizor- consumator. Deci, inclusiv, la platformele de intermediere avocat client, pentru că, prin Hotărârea CJUE C 537/13, Birutė Šiba împotriva Arūnas Devėnas, avocatul a fost asimilat furnizorului de servicii, iar clientul, consumatorului. Problema este că mediul online este greu controlabil și apar tot felul de platforme (de mici dimensiuni, dar multe) care oferă consultanță juridică online, fără să respecte legislația profesiei de avocat și condițiile de transparență prevăzute de Regulament. Adică oferta de servicii de consultanță juridică vine direct din partea firmei și nu din partea avocatului. De cele mai multe ori sunt firme de contabilitate sau audit, fără a preciza calitatea de avocat a celui care oferă consultanță juridică sau fără să permită încheierea unui contract direct între avocat și client. Și acestea pot intra sub incidența Regulamentului, atâta vreme cât oferă intermediere de servicii online între profesioniști și consumatori.
În Ghidul CCBE privind utilizarea platformelor online de către avocați (care a avut la bază Regulamentul în faza de proiect) se pune chiar și problema chatbots-urilor, care oferă un serviciu de conversație folosind inteligența artificială sau cea a website-urilor care utilizează procese automatizate, cum ar fi șabloane sau automatizare documente. Mai sunt și platforme de întrebări și răspunsuri, în care consumatorii pot pune întrebări direct la avocați. CCBE le include în categoria platformelor online și este de analizat în ce condiții cad sub incidența Regulamentului. Platformele, în care oferta de consultanță juridică vine din partea unei firme și nu direct de la avocatul prezent pe acea platformă, sunt în afara legii.
Noul regulament reprezintă un instrument important pentru combaterea consultanței juridice ilegale, cu atât mai mult cu cât există și un proiect de Ordonanță de Urgență privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1150, potrivit căruia Consiliul Concurenței este desemnat ca autoritate competentă pentru asigurarea și respectarea prevederilor acestui Regulament. Astfel, Consiliul Concurenței va putea efectua din oficiu sau la sesizare cercetări aprofundate pentru constatarea și sancționarea nerespectării obligațiilor stabilite prin Regulament și va putea aplica sancțiuni. De asemenea, Proiectul de ordonanță de urgență conferă explicit calitate procesuală activă organizațiilor profesionale pentru a introduce acțiuni în justiție împotriva acestor firme. La art. 13 alin. 2 din proiect se precizează că ”Acțiunile în justiție pot fi introduse și de către organizațiile și asociațiile care au un interes legitim în ceea ce privește reprezentarea întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online sau a utilizatorilor profesionali de site-uri”.
Mai multe despre acest subiect pe site-ul UNBR
