Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti din data de 13.05.2021, agentul de poliție XXX a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000. Prin actul de sesizare, în sarcina inculpatului s-a reţinut în esență că, în perioada noiembrie-decembrie 2020, în calitate de agent șef adjunct în cadrul DGPMB – Brigada Rutieră București, a pretins de la martorul denunțător ZZZ o pereche de adidași sau un trening, pentru a nu-l sancționa pe acesta din urmă în legătură cu săvârșirea mai multor fapte contravenționale pe care le-ar fi constatat acesta anterior. În baza înțelegerii convenite între cei doi, la data de 15.03.2021, polițistul a primit de la martor două perechi de adidași și un pantalon de trening.
În ianuarie anul acesta, mai bine de doi ani și jumătate de de debutul procesului, instanța de fond l-a achitat pe inculpat de acuzația de luare de mită, pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege. În motivarea consemnată de rejust.ro, judecătorul de la Tribunalul București a explicat că inculpatul – agent de poliție în cadrul Serviciului Evidență Abateri și Implementare Date din Brigada Rutieră – nu avea atribuția de a constata și sancționa fapte contravenționale comise în traficul rutier, lucru dovedit, pe lângă fișa postului, și cu adresa comunicată la dosarul de urmărire penală de către Brigada Rutieră, prin care instituția angajatoare a inculpatului comunică în clar instanței că ”activitatea polițistului constă în afișarea proceselor verbale de contravenție refuză/lipsă, precum și a altor comunicări întocmite de lucrătorii subunității noastre sau ai altor servicii rutiere, la adresele de domiciliu ale contravenienților, nefiind necesară întocmirea planificării în serviciu sau a rapoartelor de activitate zilnice.”
De altfel, chiar procurorul a sugerat în rechizitoriu ideea că inculpatul, agent de poliție în cadrul Serviciului Evidență Abateri și Implementare Date, nu avea dreptul să constate contravenții și să aplice sancțiuni, la momentul comiterii faptei (perioada noiembrie – decembrie 2020). Mai mult, tot procurorul a menționat că ”majoritatea agenților poliției rutiere profită efectiv de atribuția lor principală de serviciu, în anumite circumstanțe în care au convingerea că pot obține de la contravenientul pe care s-a întâmplat să-l oprească, un folos material pentru sine”. În opinia instanței, faptul că inculpatul, ocazional, putea ”lua măsuri” pentru sancționarea abaterilor la normele legale, nu îi conferă acestuia, în nici un caz, fără alte dispoziții interne specifice, punctuale și concrete, atribuţia de constatare sau de sancţionare a contravenţiilor, calitate reclamată de dispozițiile art. 7 lit. c din Legea 78/2000, pentru conturarea tipicității obiective a infracțiunii de luare de mită. Nu trebuie confundată, astfel, posibilitatea inculpatului agent de poliție în cadrul Serviciului Evidență Abateri și Implementare Date, ca ”ocazional” să ”ia măsuri” de respectare a normelor rutiere și sancționare a abaterilor de la normele legale, cu posibilitatea acestuia ca, efectiv, să constate săvârșirea contravențiilor în trafic, constatare urmată chiar de sancționarea acestora.
Parchetul Tribunalului București a formulat în zadar apel la sentința pronunțată de instanța de fond. La data de 5 septembrie 2024, Curtea de Apel București a respins ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. 60/19.01.2024 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, pronunţate în dosarul nr. 14175/3/2021, decizia de achitare a polițistului de la Brigada Rutieră devenind astfel definitivă.
