Handbalistul rus Samvel Aslanian, vicecampion în 2017 cu CSM Bucureşti, a activat la Clubul Sportiv al Armatei «Steaua» din 07.11.2017 (data încheierii contractului nr. 534/2017) şi până la data de 30.06.2021. Aslanian a bifat de-a lungul timpului 77 de meciuri în naţionala Rusiei şi a participat la trei Campionate Europene (2010, 2012 şi 2014), două Campionate Mondiale (2009, 2015), dar şi la o ediţie a Jocurilor Olimpice (2008). Handbalistul rus a avut un litigiu cu clubul său, motiv pentru care s-a adresat cu o cerere Comisiei de Soluționare a Litigiilor din cadrul Federației Române de Handbal, solicitând obligarea Clubului Sportiv al Armatei «Steaua» la plata sumei de xxxx lei, reprezentând cheltuieli de deplasare, cheltuieli efectuate cu pregătirea sportivă și cu recuperarea stării se sănătate, iar prin Hotărârea nr. 584/22.02.2022, aceasta i-a respins solicitarea. Ulterior, împotriva acestei hotărâri, Samvel Aslanian a formulat apel, care a fost soluționat, în defavoarea sa, de către Comisia Centrală de Apel din cadrul Federației Române de Handbal, prin Decizia 22.03.2022.
Acesta a fost contextul în care handbalistul rus s-a adresat instanței de judecată competente. Astfel, prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 25.05.2022, Samvel Aslanian, în calitate de reclamant, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Clubul Sportiv al Armatei «Steaua» ca, prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să se dispună anularea Deciziei din 22.03.2022 pronunțată de Comisia Centrală de Apel a Federației Române de Handbal, rejudecarea apelului ce a făcut obiectul dosarului nr. 584/2021 şi, în consecinţă, admiterea cererii de chemare în judecată și obligarea pârâtului la plata sumei de xxxx lei, reprezentând cheltuieli de deplasare, cheltuieli efectuate cu pregătirea sportivă și cu recuperarea stării se sănătate.
Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, din perspectiva necompetenței generale a instanțelor române de a o soluționa, Curtea de Apel București a constatat că aceasta este fondată, așa că a respins cererea în anulare ca nefiind de competenţa instanţelor române. În motivarea deciziei, consemnate de rejust.ro, se arăta că potrivit art. 2 alin. 1 din Statutul Federației Române de Handbal, membrii afiliați, antrenorii, jucătorii, membrii comisiilor F.R.H. precum și celelalte persoane care își desfășoară activitatea în cadrul F.R.H. și al competițiilor sale, sunt obligate să respecte statutele, regulamentele, directivele și deciziile E.H.F. și I.H.F. , iar art. 48 alin. 1 din același Statut, referitor la jurisdicția în cadrul F.R.H., stabilește că «litigiile izvorâte din sau în legătură cu activitatea handbalistică din România, în care sunt angrenate cluburile afiliate și oficiali ai acestora, oficiali ai F.R.H./L.P.H./A.J.H./A.M.H.B., jucători, antrenori, urmează a fi soluționate exclusiv de către comisiile cu atribuții jurisdicționale din cadrul F.R.H.. Potrivit alin. 2 din același articol, F.R.H., membrii afiliați la F.R.H., jucătorii, oficialii, antrenorii, nu vor înainta litigiile mai sus menționate instanțelor judecătorești, până la epuizarea căilor jurisdicționale sportive, cu excepția situației în care legislația aplicabilă instituie cu titlu imperativ obligația soluționării litigiilor în fața instanțelor competente. În consecință, instanța a reținut că prevederile statutare și regulamentare anterior redate prin care se stabilește jurisdicția unor tribunale sportive în anumite litigii reprezintă, în concret, clauze compromisorii prin care se învestesc aceste jurisdicții, valabilitatea acestora fiind dată de acordul anterior exprimat de membrii F.R.H. de aderare la această federație, ceea ce implică și asumarea obligației de a respecta Statutul și Regulamentele de funcționare ale acesteia. Prin urmare, având în vedere calitatea părților implicate în prezentul litigiu ( sportiv profesionist și un club de handbal, care are calitatea de membru al Federației Române de Handbal ), Curtea a constatat că prevederile Statului Federației Române de Handbal referitoare la jurisdicția în cadrul federației sunt obligatorii pentru acestea și se aplică cu prioritate față de dispozițiile de drept comun, respectiv față de prevederile art. 608 C.p.civ., care permit atacarea în fața instanțelor de judecată a hotărârilor arbitrale, potrivit principiului « specialia generali derogant », voința membrilor afiliați Federației Române de Handbal fiind în sensul excluderii din competența instanțelor de judecată a litigiilor ivite în legătură cu această ramură sportivă.
Sentința Curții de Apel București a fost atacată de sportivul rus cu recurs la instanța superioară, Înalta Curte de Casație și Justiție, care a hotărât să caseze decizia şi să trimită cauza spre rejudecare la aceeaşi curte de apel. În martie 2025, dosarul a revenit pe masa judecătorilor Curții de Apel București care, la data de 8 aprilie 2025, au pronunțat noua sentință:
- Solutia pe scurt: Respinge acţiunea în anulare ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare ( se depune la Curtea de Apel Bucureşti ). Pronunţată azi, 07.04.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
