Justnews.ro

Fostul ofițer de poliție Sorin Mihai Brînduș a pierdut definitiv procesul de calomnie cu jurnalistul Cătălin Tolontan, după ce instanța de recurs – Curtea de Apel București – a decis vineri, 18 martie 2022, să respingă recursul formulat de acesta ca nefondat. Soluția instanței este definitivă.

Cronologia procesului

În 5 noiembrie 2018, fostul ofițer de poliție Sorin Mihai Brînduș, în calitate de reclamant, l-a chemat în judecată pe pârâtul Cătălin Tolontan, solicitând instanței Judecătoriei Sectorului 1 obligarea pârâtului la încetarea oricăror declarații cu privire la reclamant, pe orice suport și în orice materiale publice, la plata sumei de 2 (doi) lei cu titlu de prejudiciu adus onoarei, demnității, reputației, imaginii și vietii private şi să asigure, pe proprie cheltuială, publicarea hotărârii judecătorești pronuntate în cauză, în 3 ziare de circulație națională și pe site-ul acestuia, www.tolo.ro, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În 3 februarie 2020, Judecătoria Sectorului 1 a hotărât să respingă cererea ca neîntemeiată, soluția fiind atacată apoi cu apel de către Sorin Mihai Brînduș. Apelul s-a judecat la Tribunalul București. În 26 martie 2021, această instanță a decis să respingă apelul ca nefondat. Instanța și-a motivat decizia, după cum a consemnat rejust.ro, prin aceea că  „modalitatea de obținere a informațiilor a fost una profesionistă, din cercetarea mai multor surse publice şi coroborarea datelor obţinute, acestea având un grad crescut de veridicitate, iar conținutul şi forma articolelor a respectat deontologia de jurnalist, apelantului fiind acordat şi dreptul la replică (acesta fiind publicat la 4 zile după primul articol, deci la un interval scurt); în opinia judecătorilor, chiar dacă a recurs la o anumită doză de exagerare, specifică însă prezentării unor idei care „neliniştesc sau şochează”, în contextul dezbaterii unui subiect de interes general, foarte amplu, care nu îl vizează doar pe apelant, ci mai mulţi funcţionari din structuri importante ale statului şi al existenţei unor dosare penale despre un subiect de interes major (traficul de persoane, inclusiv minore), jurnalistul nu a încălcat limitele libertăţii de exprimare, astfel că nu există o faptă ilicită, soluţia primei instanţe fiind legală şi temeinică.”

Argumentele lui Tolontan

Avocatul lui Cătălin Tolontan, Diana Olivia Hătneanu, a argumentat că cele două articole invocate în cererea de chemare în judecată nu sunt niște articole de sine stătătoare și care să-l privească exclusiv pe reclamant, ci fac parte dintr-un șir mult mai lung de articole, grupate în ceea ce autorii au denumit generic ”Investigația Shanghai” (al cărui prim episod a apărut în 29 ianuarie 2018 și care a cuprins, până la data cererii de chemare în judecată, 31 de episode). Investigația a pornit de la informațiile și probele apărute într-un dosar de trafic de persoane, inclusiv minore, instrumentat de DIICOT, judecat de Tribunalul București/Curtea de Apel București și finalizat cu condamnări definitive. Din acest dosar s-a disjuns un altul, care viza o serie de ofițeri de poliție, SRI, magistrați, comisari ai Gărzii Financiare ( între care se număra și reclamantul), recunoscuți de victimele traficului de persoane ca frecventând localul și salonul de masaj unde tinerele femei erau forțate să se prostitueze. Dosarul disjuns a fost în final clasat, fără să se mai realiza niciun fel de cercetări, astfel cum recunoaște chiar Ministerul Public, deși în dosarul inițial, de trafic de persoane, reprezentanții Ministerului Public au susținut că grupul de criminalitate organizată ai cărei membrii au fost în final condamnați au beneficiat de sprijinul unor funcționari publici între care este menționat și reclamantul. Mai mult, și Inspecția Judiciară, sesizată de Ministerul Public, a constatat prescrierea abaterilor disciplinare ale procurorilor care ar fi trebuit să instrumenteze dosarul disjuns, dar care s-au limitat la a dispune clasarea, fără cercetări suplimentare. Toate referirile la reclamant, inclusiv fotografiile, au la bază informații și documente care îl privesc, ori aflate în dosarul penal respectiv ori din alte surse publice (de exemplu un articol al Digi 24 din anul 2017 care a cercetat modul în care reclamantul a fost numit la CNAIR).

În plus, articolele menționate nu îl privesc exclusiv pe reclamant, ci multe alte situații și persoane. Astfel, articolul din 05.02.2018 prezintă, pe baza informațiilor din dosarul penal de la Tribunalul București, relațiile rețelei de traficanți de persoane cu diferiți funcționari ai statului, activitatea rețelei, precum și numele ofițerilor și oficialilor recunoscuți de victimele rețelei, printre care și reclamantul. În articol se precizează de altfel că ”tabloul nu înseamnă că cei 10 sunt vinovați, nu înseamnă decât că ei au fost recunoscuți de fete, în contextul descris pe larg în articol”. Numele reclamantului și fotografia din fișa de recunoaștere a sa din dosarul de urmărire penală sunt menționate în articol, în rest articolul nemenționându-l pe reclamant.

Mai mult, în finalul articolului reclamat este inserat integral dreptul la replică transmis de reclamant după publicarea articolului din 05.02.2018. De asemenea, articolele invocate nu sunt singurele care apare numele reclamantului în contextul „Investigației Shanghai”.  În anul 2007, cotidianul Ziua a publicat articolul ”Organul în flagrant” care îl menționa pe reclamant ca fiind implicat într-un dosar de sex și trafic cu minore, același dosar de la care a pornit și „Investigația Shanghai”, articolul fiind disponibil online și în prezent.

În opinia avocatului pârâtului, afirmațiile invocate de reclamant, la fel ca toate cele 31 de articole publicate până atunci în cadrul „Investigației Shanghai”, au fost făcute strict în exercitarea dreptului la liberă exprimare, în limitele prevăzute de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de art. 30 din Constituția României și de art. 70 din Codul civil. Prin acele articole s-a pus în discuție, cu bună-credință, o chestiune de interes public, având bază factuală solidă, respectiv informații dintr-un dosar penal, precum și alte informații cu caracter public legate de exercitarea unei funcții publice.

Alte articole