În septembrie 2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție anunțau reținerea lui comisarului de poliție Văduva Mitică, la data faptelor șef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor (SPCRPCIV) Giurgiu, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită în formă continuată. Polițistul era acuzat că ar fi pretins și primit de la mai multe persoane (intermediari și candidați) diverse sume de bani pentru:
– promovarea unor candidați la proba practică din cadrul examenului pentru obținerea permisului de conducere,
– programarea „peste rând” a candidaților la proba practică din cadrul examenului pentru obținerea permisului de conducere (art. 8 alin. 5 din Ordinul nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere, prevede că programarea la proba practică se face în limita locurilor disponibile și în ordinea solicitării),
– înmatricularea cu prioritate a unor autoturisme.
Din probe a rezultat faptul că inculpatul Văduva Mitică ar fi perceput în mod uzual de la persoanele care făceau intervenții la el următoarele sume de bani: 50 de euro pentru a programa cu prioritate candidați la proba practică, 300 de Euro pentru promovarea probei practice, 100 euro pentru înmatricularea “în regim de urgență” a autoturismelor. Prin rechizitoriul din data de 28.12.2023 înregistrat pe rolul Tribunalului Giurgiu, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Văduva Mitică, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 289 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (11 acte materiale). Judecătorul a reținut că probatoriul testimonial şi declaraţiile inculpatului, ansamblul înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ambientale purtate între aceştia şi înscrisurile existente la dosar au demonstrat cu certitudinea impusă de art. 103 alin. (2) teza finală din C. proc. pen., şi în afara oricărui dubiu, comiterea de către inculpat a infracţiunii de luarea de mită în formă continuată, prevăzută de art. 289 C.pen, rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin.1 C.pen, (11 acte materiale comise în perioada 25.04.2019- 31.07.2019). În plus, având în vedere că inculpatul a recunoscut în faza de judecată comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, tribunalul urmează a face în cauză aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă. În consecință, la data de 10 februarie 2025, Tribunalul Giurgiu l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (11 acte materiale). Judecătorul a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
În baza art.67 alin. 1 C.p. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen., instanța interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcția, profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii și respectiv dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 2 ani, care se va executa conform art. 68 alin. 1 lit. c) C.p. după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. Pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Giurgiu sau în cadrul Episcopiei Giurgiu (cu unitățile subordonate), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
Sentința Tribunalului Giurgiu a fost atacată cu apel de către DNA. Zilele trecute, Curtea de Apel București a admis apelul și a decis în plus că pedeapsa complementară aplicată inculpatului se va executa de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar pedeapsa accesorie devine executabilă în ipoteza în care devine executabilă pedeapsa principală. Decizia judecătorilor este definitivă.
