Dosarul Crăiniceanu-Frumuşanu reprezintă una dintre cele mai vechi cauze nesoluţionate de justiţia din România, un dosar penal care se referă la uciderea tinerilor Andrei Frumușanu și Aurica Crăiniceanu în timpul violențelor petrecute la Mineriada din 1991. În acest caz, procurorii militari fac cercetări pentru omor deosebit de grav, o acuzație imprescriptibilă. De aproape 33 de ani, justiția nu a reușit însă să stabilească cine i-a ucis pe Andrei Frumușanu și pe Aurica Crăiniceanu. Cei doi au fost uciși cu proiectile trase din clădirea Guvernului în data de 25 septembrie 1991. Principalul suspect a fost un maior SPP, condamnat la fond la 8 ani de închisoare, dar achitat apoi în apel, după ce procurorii au stabilit că nu este sigur că el ar fi tras în cele două victime cu un pistol de semnalizare de calibru 26. Curtea militară de apel a infirmat hotărârea Tribunalului militar și a hotărât că ofițerul SPP nu a avut atunci asupra lui și nici nu a folosit o armă de calibrul 26 mm, iar membrii SPP nu au utilizat acest tip de armă și muniție în ziua fatidică – 25 septembrie 1991. Instanța de apel a admis astfel versiunea inculpatului, potrivit căreia acesta a tras doar cu muniție cu gaze lacrimogene și a părăsit clădirea Guvernului pentru a-l escorta pe primul ministru în timpul evacuării acestuia. În aceste condiții, dosarul privind uciderea, în timpul Mineriadei din septembrie 1991, a studentului Andrei Frumusanu si a Auricăi Crăiniceanu a fost restituit procurorilor în decembrie 2000, pentru completarea urmăririi penale, ca urmare a unei hotărâri a instanței supreme.
În 2012, după 5 ani de judecată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat dreptate familiilor celor două victime, care au denunțat încălcarea dreptului lor la un proces echitabil într-un termen rezonabil și a stabilit că autoritățile române nu au acționat cu diligența impusă în conformitate cu art. 2 din Convenție pentru identificarea și tragerea la răspundere a celor vinovați de comiterea crimelor.
Dosarul s-a plimbat apoi din nou între Parchetul militar și Tribunalul Militar. Familiile lui Andrei Frumuşanu, de 24 de ani la momentul tragediei, şi a Auricăi Crăiniceanu, de 27 de ani, nu au renunțat însă la lupta pentru găsirea adevărului uciderii celor doi în fața Guvernului României, în septembrie 1991. Recent, la Tribunalul Militar București a fost depusă și apoi soluționată o contestație, depusă de familiile victimelor, privind durata procesului în dosarul Crăiniceanu-Frumuşanu:
- Solutia pe scurt: În temeiul art. 488 ind. 6, rap. la art. 488 ind. 5 C.p.p., admite contestaţia privind durata procesului penal formulată de contestatorul Frumușanu Ștefan cu privire la dosarul penal nr. 4/P/2014 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București şi stabileşte data de 15.11.2024, termen în care procurorul să rezolve cauza, potrivit art. 327 C.p.p. Potrivit art. 488 ind. 6 C.p.p. stabileşte data de 23.11.2024, termen până la care o nouă contestaţie nu poate fi formulată. În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare, în cuantum de 150 lei, rămân în sarcina statului. Fără cale de atac, în temeiul art. 488 ind. 6, alin. 7, C.p.p. Pronunţată prin punerea la dispoziţie prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 07.08.2024.
