În urmă cu doi ani și jumătate, Mircea Sandu, fostul președinte al Federației Române de Fotbal – FRF, a depus o cerere, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a III –a Civilă, prin care l-a chemat în judecată pe pârâtul Omar Hayssam, persoană aflată în executarea unei pedepse privative de libertate, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună următoarele:
- obligarea pârâtului la plata daunelor morale in cuantum de 100.000 euro, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat, urmare a încălcării drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului, constând în onoare, demnitate, reputaţie, imagine şi viață privată, prin formularea de afirmaţii denigratoare, defăimătoare sau calomnioase de către pârât;
- obligarea pârâtului la prezentarea publica a scuzelor;
- obligarea pârâtului să înceteze, pe viitor, formularea oricăror acuzaţii jignitoare, defăimătoare, calomnioase sau mincinoase îndreptate împotriva reclamantului:
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata, in conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) C. proc. civ.
Sentința
În motivarea acţiunii, Mircea Sandu a susținut că la 24.11.2017 a fost înregistrat la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupție un dosar penal, ca urmare a consemnării denunţului oral formulat de către Omar Hayssam. Din cuprinsul actului de sesizare a reieşit că Federaţia Română de Fotbal ar fi construit un număr de cinci depozite pe terenurile de antrenament ale echipei naţionale de fotbal situate în oraşul Buftea, ocazie cu care ar fi fost schimbată destinaţia acestor terenuri, în sensul ca nu s-au mai desfăşura activităţi sportive, ci numai activităţi de depozitare. Astfel, conform spuselor denunţătorului, de construcţia acestor depozite s-ar fi ocupat chiar Mircea Sandu, având in vedere funcţia pe care o ocupa la acel moment, anume cea de Preşedinte al FRF, care ar fi încheiat un contract cu o societate, controlată chiar de el, împreuna cu fiica sa. Mai mult, contractul, estimat la circa 3-4.000.000 euro, ar fi avut un preţ mărit artificial, având o valoare de 3-4 ori mai mare decât prețul pieţei.
În toamna anului trecut, Tribunalul București i-a dat dreptate lui Mircea Sandu și l-a obligat pe Omar Hayssam să-i plătească daune morale de 5.000 de euro acestuia:
• Solutia pe scurt: Admite, în parte, cererea de chemare în judecată. Obliga pârâtul la plata către reclamant a unei despăgubiri în valoare de 5000 euro, la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu daune morale. Obligă pârâtul să prezente scuze publice reclamantului, prin orice mijloace de comunicarea la distanţă. Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantului de obligarea a pârâtului să înceteze pe viitor a oricăror pretinse afirmaţii defăimătoare la adresa reclamantului. Obliga pârâtul sa achite reclamantului suma de 100 lei, cu titlu de taxa de timbru, şi respinge, ca neîntemeiată, cererea de obligare a pârâtului la plata onorariului de avocat suportat de către reclamant. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti, Secţia a III-a Civilă, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată azi, 24.10.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Omar Hayssam a atacat sentința, iar în urmă cu două zile, Curtea de Apel București i-a dat dreptate:
• Solutia pe scurt: Admite apelul declarat de apelantul-pârât. Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că: Respinge în tot cererea de chemare în judecată, ca nefondată. Respinge cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de 100 lei, cu titlu de taxă de timbru. Păstrează celelalte dispoziţii ale sentinţei (privind respingerea cererii de obligare a pârâtului să înceteze pe viitor orice pretinse afirmaţii defăimătoare la adresa reclamantului, respectiv privind respingerea cererii de obligare a pârâtului la plata onorariului de avocat). Respinge apelul declarat de apelantul-reclamant, ca nefondat. Ia act că părţile şi-au rezervat dreptul de a solicita pe cale separată cheltuielile de judecată din apel. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 17.12.2024.
Cine este Omar Hayssam
Omar Hayssam, cu cetățenie română şi siriană, a devenit celebru după implicarea sa în criza jurnaliștilor români răpiți în Irak, din aprilie-mai 2005. Hayssam a fost arestat în România la 5 aprilie 2005, dar în iulie 2006, a fost eliberat din arest pe motive medicale și a dispărut din România. Fapta lui Hayssam a stârnit un imens scandal, în urma căruia și-au dat demisia șeful SRI, Radu Timofte, șeful SIE, Gheorghe Fulga, șeful DGIPI, Virgil Ardelean și procurorul general al României, Ilie Botoș. Afaceristul a fost adus înapoi în ţară abia în anul 2013, pentru a-şi ispăşi pedeapsele. El este deținut la Penitenciarul Mărgineni, unde execută pedeapsa de 24 de ani, rezultată în urma contopirii condamnărilor primite din partea instanțelor din România în mai multe dosare: 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliștilor în Irak, 23 de ani și 4 luni de închisoare în dosarul “Manhattan”, 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo Truck”, 3 ani de închisoare în dosarul „Foresta Nehoiu” și 2 ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei. În octombrie 2018, Tribunalul Dâmboviţa a respins cererea lui Omar Hayssam de întrerupere a executării pedepsei, pe motive medicale.
