Curtea Europeană a Drepturilor Omului ( CEDO) a pronunțat în această săptămână 6 hotărâri împotriva statului român, pentru că nu a reușit să rezolve, în 30 de ani, situația proprietarilor ale căror imobile naționalizate au fost vândute chiriașilor. Potrivit unui comunicat al Asociației pentru Proprietatea Privată, deoarece în România nu au primit despăgubiri pentru proprietățile trecute abuziv în proprietatea statului, foștii proprietari s-au adresat instanței de la Strasbourg. Deși în urmă cu 10 ani statul român se angajase în fața autorităților europene să modifice cadrul legislativ, astfel încât să propună un mecanism eficient de despăgubire a foștilor proprietari, în prezent sunt zeci de mii de dosare nerezolvate, iar în multe cazuri măsurile compensatorii acordate sunt derizorii. Prin decizia din 14 martie 2019 Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor CEDO de către state, i-a solicitat României să adopte măsuri suplimentare legislative și să prezinte, până la 31 mai 2019 situația dosarelor referitoare la despăgubiri pentru imobile naționalizate.
Nici guvernul PSD, nici guvernul liberal care i-a urmat nu au luat vreo măsură concretă pentru cazurile semnalate de CEDO, astfel încât instanța europeană a fost nevoită să rezolve zeci de dosare.(103 dosare au fost reunite în cele 6 cauze soluționate marți la Strasbourg). Statul român este astfel obligat să plătească despăgubiri foștilor proprietari la valoarea de piață, în majoritatea cazurilor adăugând și câte 5000 de euro daune morale, plus cheltuielile de judecată ocazionate de introducerea acțiunii la CEDO.
Dacă situația acestor proprietari s-ar fi rezolvat în țară, aceștia ar fi primit despăgubiri într-un cuantum mult mai mic, la nivelul grilelor și calculelor realizate de ANRP (prin Comisia pentru Națională pentru Compensarea Imobilelor), în tranșe anuale (timp de 5 ani) și nu ar fi primit daune morale. Prin urmare, CEDO face dreptate, dar și acolo totul a durat mult prea mult: 15-17 ani de așteptare, unii dintre proprietari au încetat din viață. Există și dosare scoase de pe rol pentru că nu au fost introduși în cauză moștenitorii. Așadar, la 30 de ani de la Revoluție, în România situația proprietarilor ale căror imobile au fost preluate de statul comunist în perioada 1950-1989 încă nu s-a rezolvat.
Primăria Municipiului București mai are de soluționat 20.842 de notificări. În ritmul de până acum, ar mai trece încă 17 ani până vor fi soluționate. De acolo, dosarul pleacă la Instituția Prefectului care face controlul de legalitate și, fie sesizează instanța, dacă apreciază că nu este corectă dispoziția Primarului General, fie trimite dosarul la ANRP, unde se fac alte verificări. După încă 5 ani de așteptare, (dar nici acest termen nu este respectat), ANRP, prin Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, poate să invalideze dispoziția primarului și fostul proprietar nu mai primește nimic sau poate să stabilească o valoare (de obicei mult diminuată) a despăgubirilor ce vor fi achitate în 5 tranșe anuale. Deci, un total de peste 27 de ani de așteptare pentru cei care încă mai au dosarele la Primăria Municipiului București. Pentru cei care nu vor fi mulțumiți cu sumele stabilite de ANRP, mai trebuie adăugat și timpul pentru o contestație în instanță.
Prin urmare, văzând și hotărârile de la CEDO de anul acesta, am putea concluziona că ar fi de preferat un dosar acolo, dar nu e chiar așa de simplu, declară avocații Asociației pentru Proprietate Privată care au avut de confruntat atât autoritățile române, cât și instanța de la CEDO și au putut face o comparație.
O hotărâre de condamnare a unui stat de către CEDO presupune nu doar executarea obligațiilor stabilite față de cei ale căror drepturi au fost încălcate, ci și luarea unor măsuri cu caracter general, inclusiv prin modificarea legislației, pentru ca situații similare să nu se mai repete.
De altfel, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor Curții Europene, i-a solicitat României să ia măsurile urgente care se impun și să transmită, până la 31 mai 2019, stadiul soluționării acestor dosare, însă statul român nu a avut nicio reacție în acest sens. Nici modificări legislative nu s-au adus, astfel încât este posibil sa continue seria condamnărilor la CEDO și despăgubirea foștilor proprietari cu valoarea de piață a imobilelor preluate de statul comunist și vândute, în cea mai mare parte chiriașilor în anii `90.
Statul român, în loc să modifice legislația, așa cum i-a cerut în mod imperativ Comitetul de Miniștri, dimpotrivă, a schimbat în sensul restrângerii drepturilor proprietarilor chiar legislația care acorda despăgubiri. Singura măsură din anul acesta de reducere a cheltuielilor luată de guvern, care, la nivel declarativ, apără dreptul de proprietate, a fost să suspende aplicarea unei legi care a fost așteptată de proprietari de mulți ani. Prin OUG nr. 72 din 2020, s-a stabilit ca despăgubirile pe care urmează să le primească proprietarii deposedați abuziv să fie calculate tot potrivit grilei din 2013, deși de atunci prețul bunurilor imobile a crescut foarte mult. De asemeni, potrivit acestei ordonanțe, despăgubirile pentru terenurile care nu au destinația de curți-construcții se reduc cu 50%.
Despăgubirile stabilite de CEDO în ședința din 29 septembrie 2020 au fost:
1. Cauza Dimitrie Dan Popescu și alții contra României (25 de dosare) – despăgubiri în total de 2.989.350 euro
https://hudoc.echr.coe.int/eng…
2. Cauza Molațiu și alții contra României (21 de dosare) – despăgubiri în total de 3.357.915 euro
https://hudoc.echr.coe.int/eng…
3. Cauza Komaromi și alții contra României (24 de dosare) – despăgubiri în total de 4.059.379 euro
https://hudoc.echr.coe.int/eng…
4. Cauza Lengauer și alții contra României (23 de dosare) – despăgubiri în total de 3.112.765 euro
https://hudoc.echr.coe.int/eng…
5. Cauza Grigorescu și alții contra României (5 dosare) – despăgubiri în total de 1.060.034 euro
https://hudoc.echr.coe.int/eng…
6. Cauza Buttner și alții contra României (5 dosare) – despăgubiri în total de 964.554 euro
https://hudoc.echr.coe.int/eng…
Total 15.543.997 euro.
foto: coe.int
