Statul, luat de fraier / Mănăstirea Plumbuita cere retrocedarea unui teren de 3,8 ha din Parcul Plumbuita, care a fost deja achitat de ANRP, în mega-dosarul de corupție ce îi viza pe Bica, Stelu și Cocoș

Exclusivitate

Afacerea “Parcul Plumbuita”

Afaceristul Gheorghe Stelian, zis Stelu, a cumpărat drepturile litigioase asupra unui teren în suprafață de 130.535 mp (peste 13 hectare), situat în parcul bucureștean Plumbuita de la Dino Sinigallia, un diplomat al Uniunii Europene cu origini românești, pentru care a plătit suma de 1,5 milioane de euro. Apoi, Gheorghe Stelian, cu sprijinul lui Dorin Cocoș, mituit cu 10 milioane de euro, și a influenței pe care acesta o avea asupra unor membri ai Comisiei Centrale din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a reușit să obțină, în martie 2011, aprobarea unui raport de evaluare, prin care valoarea terenului de 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei. Aceasta reprezenta o supraevaluare a imobilului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat, după cum informa un comunicat al DNA de la acea vreme.  Raportul de evaluare fusese întocmit de expertul evaluator Emil Nuțiu, din cadrul S.C. BUSINESS EVALUATOR S.R.L.În dosarul trimis în instanță în decembrie 2014, Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpaților și a părților responsabile civilmente la plata sumei de 263.327.559 lei, echivalentul sumei de 61.714.021,4 euro. La fond, în 2018, Alina Bica a fost achitată pentru abuz în serviciu, Dorin Cocoș a primit 2 ani și 4 luni de închisoare pentru trafic de influență, Gheorghe Stelian, 6 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Crinuța Dumitrean și Sergiu Diacomatu, membri în comisia ANRP, au primit câte 7 ani și 6 luni pentru abuz în serviciu. Patru ani mai târziu, în decembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție  pronunța decizia finală în dosarul ANRP 1 (cum a fost numit de presă), inculpații fiind achitați sau scăpând de condamnările la închisoare, după ce instanța a fost nevoită să pună în aplicare controversata decizie a Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor. Magistrații au menţinut însă dispoziţia de confiscare specială de la Dorin Cocoş a sumei de 10 milioane de euro, iar Emil Nuţiu trebuia să plătească despăgubiri civile, în solidar cu Crinuţa Dumitrean, Sergiu Diacomatu şi Gheorghe Stelian, de circa 218 milioane de lei.

Pretențiile Mănăstirii Plumbuita

În noiembrie 2021, în timp ce dosarul ANRP1 se afla încă pe masa judecătorilor instanței supreme, la Curtea de Apel București, Mănăstirea Plumbuita, în calitate de reclamantă, depune o cerere de chemare în judecată a pârâtei Comisia Specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, structură din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). În cerere, Mănăstirea Plumbuita solicită anularea Deciziei nr.9778/29.09.2021, emisă de Comisia specială de retrocedare, şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi Decizii, prin care să se propună acordarea de măsuri compensatorii in favoarea reclamantei Mănăstirea Plumbuita, pentru terenul de 3,8 hectare, situat în Municipiul Bucureşti, Soseaua Colentina, nr. 503 bis, sector 2, ce face parte din Parcul Plumbuita. Prin Decizia nr.9778/29.09.2021, Comisia Specială de retrocedare a respins cererea de retrocedare, cu argumentul că imobilul solicitat a făcut deja obiectul restituirii, potrivit altor legi cu caracter reparator.

În motivarea consemnată de rejust.ro, Mănăstirea Plumbuita a arătat că a solicitat Primăriei Sectorului 2, prin cererea înregistrată cu nr. 53090/12.09.2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 3,8 ha situat în perimetrul Parcului Plumbuita. La data la care Mănăstirea Plumbuita a înregistrat cererea cu nr. 53090/12.09.2005, nici o alta persoană nu formulase vreo cerere de retrocedare a acestui teren, neexistând la acel moment nicio alta cerere de revendicare a terenului de 3,8 ha. Ulterior, Mănăstirea Plumbuita susținea că a aflat, prin adresa nr. 65980/21.09.2010 emisă de Subcomisia Sectorului 2 de aplicare a legilor fondului funciar, că numitul Sinigallia Dino a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 14,6162 ha, înregistrând la Primăria Sectorului 2, cererile cu nr. 55026/20.09.2005 si 70362/30.11.2005, ulterior deci cererii înregistrate de Mănăstirea Plumbuita sub nr. 53090/12.09.2005. Mai mult decât atât, la data 23.01.2006, când Mănăstirea Plumbuita a depus cererea, întemeiată pe prevederile OG 94/2000, ar fi fost îndeplinite toate condiţiile prevăzute în respectivul act normativ pentru ca terenul respectiv să poată face obiectul unei măsuri reparatorii, în sensul că aparținuse unui cult religios, fusese preluat în mod abuziv de Statul român, se afla în intravilanul localităţii la data preluării abuzive, nu fusese restituit până la data apariţiei OG 94/2000 și se afla încă în proprietatea statului la momentul înregistrării cererii nr. 686203/C/23.01.2006 la Secretariatul tehnic al Comisiei Speciale de Retrocedare. Timp de 16 ani, cererile Mănăstirii Plumbuita nu au fost soluţionate, se mai arăta în motivarea acțiunii. În anul 2002, Mănăstirea Plumbuita a susținut că i-a fost recunoscută în mod definitiv calitatea de fost proprietar al terenului în suprafaţa totala de 7,5 ha, din care face parte suprafaţa de teren de 3,8 ha, ce face obiectul prezentului litigiu. În același an, 2002, pentru o suprafaţă de 3,7 ha din acel teren de 7,5 ha i-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin emiterea de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor a Municipiului Bucureşti a Titlului de proprietate nr. 100280/20.12.2002.

Ce a constatat instanța de fond

În iulie 2022, Curtea de Apel București a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Instanța a constatat că, prin titlul de proprietate invocat de reclamantă, respectiv Titlul de proprietate nr. 100280/20.12.2002, a fost reconstituit pentru Mănăstirea Plumbuita dreptul de proprietate asupra imobilului-teren în suprafaţă de 3,7 ha. Astfel, prin titlul la care reclamanta face referire nu a fost recunoscut definitiv dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3.8 ha de teren solicitată de reclamantă prin cererea de retrocedare nr. 686203/C/23.01.2006. Prin urmare, reclamanta nu poate invoca un titlu de proprietate de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de teren de 3,7 ha, pentru recunoaşterea definitivă a dreptului de proprietate a întregului imobil, respectiv pentru o suprafaţă de teren de 7,5 ha. De altfel, Primăria municipiului Bucureşti și Primăria Sectorului 2 au explicat că, în baza Titlului de proprietate nr. 100280/20.12.2002, a fost atribuit în proprietate Mănăstirii Plumbuita un teren în suprafaţă de 3,7 ha, reprezentând vatra mănăstirii; terenul în suprafaţă de 3,8 ha, reprezentând diferenţa dintre suprafaţa revendicată de 7,5 ha şi suprafaţa atribuită de 3,7 ha, face parte din suprafaţa totală de teren aferentă imobilului situat la adresa Şos. Colentina nr. 503 bis, care, potrivit evidenţelor cadastrale şi planurilor topografice, figurează ca fiind proprietate de stat, cu o suprafaţă totală de 164.858,00 m.p. constituind Parcul Plumbuita şi aflat în administrarea A.D.P. Sector 2. Instanța a mai constatat că, prin Hotărârea nr. 6/27.05.2020 emisă de Subcomisia sectorului 2 a municipiului Bucureşti pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, s-a propus respingerea cererii nr. 53090/12.09.2005 întrucât Mănăstirea Plumbuita nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului teren solicitat, iar suprafaţa revendicată (3,8 ha) se suprapune cu secţiunea din terenul în suprafaţă de 13,0535 ha, ce a făcut obiectul Hotărârii nr. 1172/25.10.2010 (ce viza cererea de retocedare, depusă de Dino Sinigallia).

Recursul

Nemulțumită de sentința judecătorilor Curții de Apel București, Mănăstirea Plumbuita a atacat-o cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. La sfârșitul lunii trecute, Completul nr.1 NCPC de la ÎCCJ, format din judecătorii Andreea Marchidan, Luiza Maria Păun și Elena-Diana Tămagă, a pronunțat următoarea soluție:

  • Detalii soluţie: Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Mănăstirea Plumbuita împotriva Sentinţei civile nr. 1416 din 15 iulie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti– Secţia a IX-a de Contencios Administrativ şi Fiscal. Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din Codul de procedură civilă, astăzi, 28 mai 2024.
spot_img

Articole recente

Curtea de Apel București acceptă un acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de DNA, ce fusese respins de instanța de fond

În februarie anul acesta, procurori de la Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției au înaintat Tribunalului Bucureşti acordul de recunoaştere...

Mai multe articole din aceeași categorie