Lucian Isar, soțul ministrei Justiției, Alina Gorghiu, este reprezentantul României la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). El a fost numit în luna februarie 2020, la propunerea ministrului Finanțelor, Florin Cîțu și cu acceptul Guvernului liberal condus de Ludovic Orban. Lucian Isar a deținut funcția de șef al Consiliului de Supraveghere al Băncii Comerciale Feroviare între iulie 2014 și ianuarie 2016. Funcția ocupată la Banca Comercială Feroviară a fost prima pentru Lucian Isar în sistemul bancar după o absență de câțiva ani. El a plecat de la Bancpost în 2010, după ce fusese transferat din funcția de vicepreședinte în funcția de director de Trezorerie, la cererea Băncii Naționale, în urma episodului “atacului speculativ” din toamna lui 2008.
Dispută de 8 ani cu fosta Bancă Comercială Feroviară, actuala Techventure Bank
Lucian Isar are din 2016 o dispută în instanță cu Banca Comercială Feroviară SA, devenită între timp Techventure Bank. Soțul Alinei Gorghiu chemase în instanță banca în ianuarie 2016, după ce în 2015 a fost înlăturat din conducerea Consiliului de Supraveghere al băncii, printr-o reorganizare a sistemului de conducere. Lucian Isar încasa atunci 660.000 de lei pe an (55.000 de lei pe lună, echivalentul a peste 12.000 de euro la vremea respectivă) de la banca deținută în acea perioadă de omul de afaceri Valer Blidar, patronul Astra Vagoane Călători Arad.
Disputa din civil dintre Lucian Isar și Banca Feroviară a continuat o vreme și în penal. Lucian Isar îi făcuse lui Valer Blidar o plângere penală în 2015, care însă a fost clasată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în 2019. In ianuarie 2020, Lucian Isar s-a adresat Judecătoriei sectorului 1, după care instanța a decis definitiv să respingă ca nefondată plângerea formulată de petentul Isar Lucian împotriva ordonanţei de clasare din data de 10.09.2019 dată în dosarul nr. 13722/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
Banca a obținut în 2020, în cazul lui Isar, încuviințarea executării sale silite. Inițial, Judecătoria Sectorului 1 și mai apoi Tribunalul București au decis că Lucian Isar trebuie să plătească 1,7 milioane de lei, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare calculată de la data de 24.05.2019 şi până la plata efectivă, după ce au întors o executare silită făcută anterior de soțul Alinei Gorghiu. Numai că – așa cum a relatat Cotidianul.ro – atunci când s-a solicitat o proprire pe salariul lui Lucian Isar, BERD a refuzat, precizând că, în baza unor acorduri internaționale, angajații Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare beneficiază de imunitate în țările în care lucrează, inclusiv Lucian Isar în Romania. Prin urmare, banca nu a reuşit să recupereze nicio sumă din creanţa respectivă.
Noul litigiu
În toamna anului trecut, Lucian Isar a formulat o cerere de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, în care a solicitat instanţei să dispună, în contradictoriu cu pârâta Techventure Bank SA, dizolvarea societăţii pârâte şi obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluţionarea prezentului litigiu. În motivarea consemnată de rejust.ro, reclamantul a arătat că a verificat raportările contabile anuale aferente pârâtei şi a constatat că aceasta a înregistrat pierderi în toţi aceşti ani şi există indicii că această situaţie se va întâmpla şi pentru exerciţiul financiar încheiat la data de 31.12.2023. Sub acest aspect, reclamantul a menţionat că activul net al societăţii s-a aflat sub plafonul minim prevăzut de Legea nr. 31/1990, iar faţă de pierderile semnificative în decursul a cel puţin trei exerciţii financiare, consecutive, devine aplicabilă situaţia premisă a dispoziţiilor art. 153 ind. 24 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, referitoare la existenţa unor pierderi şi la obligaţia directorului de a invoca de îndată adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată, în cazul în care activul net a societăţii, determinat ca diferenţă între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la cel puţin jumătate din valoarea capitalului social subscris. Reclamantul a mai susţinut faptul că adunarea generală extraordinară nu se poate convoca sau nu se poate întruni și prin urmare, se impune dizolvarea în condiţiile art- 153 ind. 24 alin. 5 din Legea nr. 31/1990.
În replică, pârâta a susţinut că cererea reclamantului are un caracter şicanator, aspect ce rezultă din faptul că acesta a mai introdus un alt dosar împotriva pârâtei aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, dar şi din superficialitatea argumentaţiei. Astfel, cererea se întemeiază exclusiv pe situaţiile financiare prescurtate găsite pe site-ul Ministerului Finanţelor, fără a lua în calcul modificările succesive intervenite în privinţa capitalului social. Astfel, din raportul emis de Registrul Comerţului, ar fi observat să situaţia pârâtei a fost regularizată, activul net pe tot parcursul anului 2022 fiind mai mare decât jumătate din capitalul social. În concluzie, activul net al societății pârâte nu se situează sub nivelul impus de lege. Pârâta a mai ținut să precizeze că reclamantul nu are un interes legitim, deoarece nu este creditor social, încercând doar să blocheze recuperarea creanţei deţinute de bancă împotriva acestuia.
Deciziile judecătorilor
În aprilie anul acesta, instanța de fond a pronunțat sentința sa în acest litigiu:
- Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei de interes. Respinge cererea de dizolvare ca lipsită de interes. Respinge cererea de amendare a reclamantului ca neîntemeiată. Obligă reclamantul la plata către pârâtă a onorariului avocaţial în valoare de 15000 lei, reprezentând onorariu avocaţial în cuantum redus. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, azi, 03.04.2024.
Judecătorul a argumentat că reclamantul nu a justificat niciun interes actual legat în mod direct de dizolvarea pârâtei, finalitatea urmărită de acesta privind cel mult protejarea unui interes general, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 33 din codul de procedură civilă, dispoziţie de drept comun care în absenţa unei dispoziţii derogatoriu din Legea societăţilor comerciale, se aplică şi în ceea ce priveşte art. 153 ind. 24 alin. 5.
Lucian Isar a atacat sentința cu apel, litigiul ajungând în fața unui complet de la Curtea de Apel București. Zilele trecute, instanța pronunțat hotărârea definitivă în acest dosar:
- Solutia pe scurt: Respinge apelul formulat de apelantul-reclamant Isar Lucian, ca nefondat. Admite apelul incident formulat de apelanta-pârâtă Techventures Bank S.A. Schimbă în parte sentința civilă apelată în sensul că: Obligă reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 53.297,24 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate. Obligă apelantul-reclamant la plata către apelanta-pârâtă a sumei de 23.664,82 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 17 octombrie 2024.
