Justnews.ro

În martie 2020, o instanță de la Secția a VI-A Civilă a Tribunalului București a decis să respingă pretențiile formulate de Banca Română de Scont SA (prin lichidator – Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare) față de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu (SOV).

Pretențiile

Banca Română de Scont (BRS) solicitase instanței următoarele:

  • obligarea pârâtului la daune interese compensatorii în sumă de 3,12 milioane USD, pe temeiul art. 998, 1000 al. 3 și 1546 Cod civil-1865;
  • obligarea aceluiași pârât la c/val. beneficiului nerealizat, adică dobânda legală-aferentă echivalentului in lei a sumei de 3,12 milioane USD de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a debitului principal, conform art. 1088 Cod civil 1865 si
  • anularea, ca fiind false, a documentelor/ operațiunilor bancare privind creditoarea și debitoarea, fără justă cauză, a conturilor bancare, deschise în BRS – Sucursala București, ale unor terțe persoane fizice/juridice, produse, ca în mod ilegal de operare, în scopul asigurării din resursele BRS, prin delapidarea acesteia, a surselor bănești instituite și utilizate de pârâtul SOV pentru finanțarea Gelsor SA și crearea, astfel, a unui drept de creanță concesionat/novat încasând 3,12 milioane USD”.
SOV nu a produs vreun prejudiciu

Instanța de la Tribunalul București a constatat că, în cauză, nu s-a probat existența cumulativă a condițiilor cerute imperativ de art. 998 Cod civil-1865, pentru instituirea răspunderii delictuale în sarcina pârâtului. După cum se precizează în motivarea consemnată de rolii.ro, în succesiunea operațiunilor financiar-contabile și bancare, a cesiunilor/novațiilor de creanță, care au avut ca suport convențional inițial convenția de finanțare nr. 220/01.07.2000  dintre Sorin Ovidiu Vântu  si societatea Mobilier Network SA (fostă GelsorNetwork), nu s-au identificat, în concret, faptele ilicite delictuale săvârșite de pârât și nici  documentele pretins false și componente valorice ale prejudiciului total invocat de reclamantă.

De asemenea, din complexitatea și multitudinea de obiective verificate, disjunse prin Ordonanța din 22.09.2014 dată de Procurorul general, NU au rezultat acte și fapte ilicite comise de parat, privind: finanțările succesive, relațiile directe între FNI, BRS și BID, cu referire la cash-flow-urile BRS, determinate în raport cu beneficiarii finali, respectiv pârâtul și companiile sale și altele, nefiind stabilită existența și întinderea prejudiciului invocat prin acțiune – preciza instanța de fond, în motivarea consemnată de rolii.ro.

În consecință, tribunalul a reținut că, în speță, nu au fost întrunite condițiile  răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtului, pe temeiul art. 998 Cod civil-1865, situație, în care, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Soluția Curții de Apel București

Reclamanta Banca Română de Scont a atacat sentința cu apel, iar procesul s-a derulat la Curtea de Apel București. La începutul acestei luni, judecătorii au dispus următoarea soluție:

  • Solutia pe scurt: Respinge apelul ca nefondat. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă. Pronunţată în şedinţă publică.
    Document: Hotarâre  886/2022  02.06.2022

foto: facebook.com

 

 

Alte articole