Inspecția Judiciară a efectuat în urmă cu câteva luni un control tematic la unitățile de parchet din Ministerul Public privind măsurile luate de procurori și conducerea parchetelor în vederea soluționării dosarelor mai vechi de 5 ani de la data sesizării. Controlul, realizat de Direcția de inspecție pentru procurori din Inspecția Judiciară,  s-a finalizat cu întocmirea unui Raport (nr 2—1866), care a fost înaintat în august 2020 Secției pentru procurori a CSM. Raportul a fost dezbătut și aprobat ulterior ( în 20 octombrie 2020) de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cea mai gravă situație în privința acestui indicator – situația dosarelor în lucru mai vechi de 5 ani de la data sesizării – s-a înregistrat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Astfel, la data de 07.07.2020, când s-au încheiat verificările dispuse de conducerea Inspecției Judiciare, la DIICOT se aflau în lucru un număr total de 414 cauze mai vechi de 5 ani de la data sesizării, faţă de 188 câte existau la data finalizării controlului anterior, înregistrându- se astfel o creştere cu 226 de dosare.

În februarie anul trecut, prin Ordinul nr. 48/05.02.2019, procurorul-şef DIICOT Felix Bănilă a dispus efectuarea unui amplu control tematic la Structura centrală, precum şi la serviciile şi birourile teritoriale din cadrul Direcţiei, pentru a verifica măsurile luate de procurorii de caz în vederea soluţionării dosarelor mai vechi de 5 ani de la data sesizării şi efectuarea ritmică a actelor de urmărire penală în aceste dosare. Constatările realizate de procurorii desemnaţi au fost consemnate în cuprinsul a 7 rapoarte de control şi au vizat inclusiv modalitatea de repartizare a dosarelor la procurori, ţinând cont de criterii obiective şi de specializare, modul de efectuare a unor acte de cercetare penale prin delegare de către lucrătorii de poliţie din cadrul BCCO, fiind formulate concluzii motivate referitor la situaţia identificată în cadrul fiecărei structuri verificate.

Dc asemenea, în iulie anul trecut, prin Ordinul nr. 353/22.07.2019, emis tot de către procurorul şef Felix Bănilă, s-a dispus efectuarea unui control tematic la Structura centrală, precum şi la serviciile şi birourile teritoriale din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizaţi şi Terorism, având ca obiectiv verificarea măsurilor luate de procurorii de caz în vederea soluţionării dosarelor mai vechi de 2 ani de la data sesizării, având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, contrabandă, spălarea banilor şi corupţie, în temeiul căruia s-a realizat verificarea ritmicităţii de efectuare de către procurori a actelor de urmărire penală şi a modului de realizare a controalelor periodice de către procurorii şefi ierarhici în vederea monitorizării permanente a modului în care procurorii efectuează urmărirea penală.

Referitor la cauzele mai vechi de 5 ani de la prima sesizare, conducerile secţiilor din cadrul Structurii centrale şi respectiv, din cadrul serviciilor/birourilor teritoriale, au desfăşurat, în perioada ianuarie 2019 – mai 2020, numeroase activităţi de control tematic şi operativ. Au fost întocmite informări/proccse-verbale/rapoarte de control/referate constatatoare, au fost organizate şedinţe de lucru în care a fost pusă în discuţie situaţia cauzelor incluse în categoria analizată, au fost solicitată conducerilor structurilor de poliţie delegate pentru efectuarea actelor de urmărire penală urgentarea soluţionării şi au fost dispuse măsuri punctuale în scopul reducerii stocului acestor cauze vechi.

Cauze obiective: complexitatea dosarelor și volumul prea mare de activitate 

Cauzele care au determinat prelungirea în timp a soluţionării dosarelor penale au fost identificate ca fiind, în principal, de ordin obiectiv, respectiv complexitatea cauzelor rezultată din natura infracţiunilor cercetate, determinată în mod direct de volumul ridicat al activităţilor desfăşurate, de dificultatea administrării probatoriului ori a efectuării unor expertize/constatări necesare lămuririi tuturor împrejurărilor cauzei, precum şi de necesitatea efectuării actelor de urmărire penală în numeroase situaţii prin comisie rogatorie internaţională. A fost identificată, totodată, dispunerea unor soluţii de declinare ori disjungere de către alte unităţi de parchet, după intervale semnificative de timp de la prima sesizare, învestirea structurilor  DIICOT fiind realizată în multe situații după ce dosarul intrase în categoria cauzelor mai vechi de 5 ani. S-a reținut în același timp existența a foarte multe situații în care imposibilitatea finalizării urmăririi penale decurge din sustragerea suspecţilor/inculpaţilor de la urmărirea penală, în special ca urmare a plecării din țară.

Probleme de personal 

De asemenea, fluctuaţia semnificativă înregistrată in schema de procurori, cu consecinţe negative directe în raport cu lipsa continuităţii efectuării activităţii de urmărire penală, a constituit o cauză obiectivă majoră care a determinat redistribuirea succesivă a dosarului la procurori, existând situaţii in care au fost investiţi succesiv 5, 6 sau chiar 8 procurori. Dificultăţi au fost înregistrate şi în cazurile în care a fost necesară reluarea urmăririi penale ca urmare a infirmării soluţiei de clasare adoptate ori a restituirii cauzei de către instanţa de judecată. Impact negativ asupra ritmicităţii efectuării actelor de urmărire penală a avut, în acelaşi timp, şi fluctuaţia ori insuficienţa lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul SCCO/BCCO delegaţi pentru efectuarea actelor de urmărire penală şi volumul ridicat de activitate al acestora. S-a reţinut că procurorii de caz au făcut, de exemplu, vorbire despre insuficienţa poliţiştilor specializaţi în domeniul silvic ori despre schimbarea lucratorilor de poliţie delegaţi, fapt ce a determinat inclusiv efectuarea unor greşeli operative. Verificările au condus, totodată, şi la identificarea unor dosare incluse în categoria celor care au făcut obiectul controlului, pentru care s-a constatat lăsarea în nelucrare pe o perioadă semnificativă de timp.

Nesoluţionarea cauzelor a fost motivată punctual de complexitatea cauzelor şi volumul mare de activitate înregistrat de procurorii învestiţi, de numărul mare de acţiuni în care a fost implicat procurorul de caz, care a avut în lucru mai multe dosare complexe, situaţie ce a impus efectuarea de cercetări de către procuror cu prioritate în cauze cu măsuri preventive şi măsuri de supraveghere tehnică, de desfăşurare cu dificultate, în unele situaţii, a cooperării judiciare, de dificultăţi întâmpinate in administrarea probatoriului, de exercitare concomitentă a unor atribuţii manageriale, la care se adaugă întârzierile în efectuarea actelor de urmărire penală delegate ofițerilor de poliție judiciară, având în general cauze obiective precum  încărcătura foarte mare de dosare pe fiecare ofițer de poliție din cadrul BCCO.