La sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, președintele de atunci al Senatului, Ilie Bolojan, anunța lista măsurilor pentru „reorganizarea activității Senatului României și reducerea cheltuielilor bugetare”: posturi reduse de la 796 la 618, flota de mașini și cota de combustibil micșorate și ele cu 20%. În documentul întocmit de Ilie Bolojan se arăta că „prin reducerea a 178 de posturi, organigrama propusă va asigura minimal funcţiile necesare unei funcţionări a serviciilor Senatului, implicând creşterea responsabilităţilor şefilor de servicii şi birouri, desfiinţarea unor posturi de secretari generali adjuncţi, a unor direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri, comasarea atribuţiilor mai multor structuri”. „Reducerea, pe ansamblu, era în jur de 24%”, preciza și vicepreședintele Senatului Robert Cazanciuc, care sublinia că „cu siguranţă acestea sunt măsuri care sunt binevenite, căci schema actuală de funcţionare a Senatului era din 2013”. Câteva zile mai târziu, la 3 februarie 2025, Senatul a consfințit deciziile anunțate, adoptând Hotărârea nr. 5/2025 privind structura serviciilor Senatului.
Imediat după anunțarea măsurilor de restructurare, sindicatele angajaților din Senat au transmis presei un comunicat în care afirmau că „o astfel de acţiune în forţă ridică serioase semne de întrebare şi îngrijorări la nivelul întregului aparat tehnic al Senatului”. În opinia sindicaliștilor, „o reorganizare făcută în grabă care să aibă în vedere strict factorul economic (scăderea cheltuielilor salariale) este extrem de îngrijorătoare şi nebenefică atât pentru funcţionarea instituţiei, cât şi pentru angajaţi şi familiile lor”. Sindicatele au invocat lipsa transparenţei acestor măsuri, arătând că „reducerea personalului fără criterii clare poate duce la discriminare şi la decizii arbitrare” și că în plus hotărârea contravine Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, Codului Administrativ şi Codului Muncii şi va avea un impact negativ asupra eficienţei, reducerea personalului riscând să „supraîncarce angajaţii rămaşi” şi să diminueze calitatea procesului legislativ. „Nu a fost realizată o evaluare detaliată a necesarului de personal, ceea ce poate duce la dezechilibre majore în structura instituţională”, mai susţineau sindicatele, potrivit StirilorProTV.
La 27 martie 2025, Curtea Constituțională a României a decis că reducerea numărului de posturi în Senat şi Camera Deputaţilor este constituţională, iar sesizările de neconstituţionalitate, depuse de parlamentarii AUR, POT şi SOS România, au fost respinse. Cu o lună înainte, la 27 februarie 2025, două sindicate ale angajaților din Senat – Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari din Senatul României și Sindicatul Personalului Contractual din Senatul României – au atacat în instanța de contencios administrativ Hotărârea Senatului României nr.5/2025. Cele două organizații sindicale solicitaseră instanței de judecată competente – Curtea de Apel București – să suspende Hotărârea Senatului României nr.5/2025.
La data de 15 aprilie 2025, un complet de judecată de la Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a Curții de Apel București a pronunțat următoarea soluție, care nu este încă definitivă:
- Solutia pe scurt: Admite în parte excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată (numai cu privire la memorandumurile interne nr.52/21.01.2025 şi nr.112/01.02.2025) şi în consecinţă respinge cererea de chemare în judecată cu privire la aceste acte ca inadmisibilă. Respinge în rest excepţia inadmisibilităţii cererii ca nefondată. Respinge cererea de chemare în judecată având ca obiect „suspendarea Hot.Senatului României nr.5/2025” ca nefondată. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune, în caz de formulare, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată azi, 15.04.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.
