Sindicaliștii de la Camera Deputaților nu i-au convins pe judecători să anuleze planul privind „marea restructurare”

Exclusivitate

La sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, președintele de atunci al Senatului, Ilie Bolojan, anunța lista măsurilor pentru „reorganizarea activității Senatului României și reducerea cheltuielilor bugetare”: posturi reduse de la 796 la 618, flota de mașini și cota de combustibil micșorate și ele cu 20%. Câteva zile mai târziu, la 3 februarie 2025, Senatul a consfințit deciziile anunțate, adoptând Hotărârea nr. 5/2025 privind structura serviciilor Senatului. Imediat după anunțarea măsurilor de restructurare, sindicatele angajaților din Senat au transmis presei un comunicat în care afirmau că „o astfel de acţiune în forţă ridică serioase semne de întrebare şi îngrijorări la nivelul întregului aparat tehnic al Senatului”. Două sindicate ale angajaților din Senat – Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari din Senatul României și Sindicatul Personalului Contractual din Senatul României –au invocat lipsa transparenţei acestor măsuri, arătând că „reducerea personalului fără criterii clare poate duce la discriminare şi la decizii arbitrare” și că în plus hotărârea contravine Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, Codului Administrativ şi Codului Muncii şi va avea un impact negativ asupra eficienţei, reducerea personalului riscând să „supraîncarce angajaţii rămaşi” şi să diminueze calitatea procesului legislativ. „Nu a fost realizată o evaluare detaliată a necesarului de personal, ceea ce poate duce la dezechilibre majore în structura instituţională”, mai susţineau sindicatele, potrivit StirilorProTV. Sindicaliștii au atacat în instanța de contencios administrativ Hotărârea Senatului României nr.5/2025, cerând atât suspendarea, cât și anularea planului privind „marea restructurare”. Instanța competentă – Curtea de Apel București – a decis în aprilie 2025 să respingă cererea de chemare în judecată având ca obiect „suspendarea Hot. Senatului României nr.5/2025” ca nefondată. În ce privește cererea de anulare, deocamdată Curtea de Apel București nu a fixat nici măcar primul termen de judecată.

Și la Camera Deputaților, membrii Sindicatului Funcționarilor Publici Parlamentari din Camera Deputaților au înregistrat o înfrângere serioasă. Un complet de judecători ai Secției de Contencios Administrativ de la Curtea de Apel București a pronunțat zilele trecute următoarea soluție:

  •  Solutia pe scurt: Respinge, ca nefondată, excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâtă în ceea ce priveşte cererea de suspendare. Admite excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârâtă în ceea ce priveşte cererea de anulare. Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamantul SINDICATUL FUNCŢIONARILOR PUBLICI PARLAMENTARI DIN CAMERA DEPUTAŢILOR privind anularea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 9/05.02.2025, a Memorandumului intern – „Măsuri de reorganizare şi eficientizare a activităţii serviciilor Camerei Deputaţilor” înregistrat sub nr. 1/409/CS/29.01.2025/65/29.05.2025 şi a Memorandumului intern nr. 2/1597/03.02.2025 – Proiect de hotărâre privind reducerea numărului de posturi alocate compartimentelor din serviciile Camerei Deputaţilor. Respinge, ca nefondată, cererea de suspendare a executării actelor mai sus enumerate în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs şi motivele recursului se depun, sub sancţiunea nulităţii, la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată astăzi, 06.06.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Memorandumul privind măsurile de reorganizare și eficientizare a activității serviciilor Camerei Deputaților, prin care urmează să fie reduse un număr de 240 de posturi, prevede că, pentru punerea în aplicare a reducerilor de personal pe durata nedeterminată, se va proceda în ordine la: încetarea raporturilor de serviciu ale personalului căruia i-a fost aprobată; continuarea activității după împlinirea vârstei de pensionare; încetarea raporturilor de serviciu sau a contractelor individuale de muncă, după caz, ale personalului care cumulează pensia cu salariul, indiferent de tipul de pensie: pensie de serviciu, pensie în sistemul public sau pensie militară. De asemenea, va avea loc demararea procedurilor de pensionare de către persoanele care îndeplinesc condițiile, conform legii și, ulterior, încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă ale acestora, retragerea acordului angajatorului în cazul suspendării la cerere din motive personale, a raportului de serviciu sau de muncă.

Potrivit documentului, consultat de presshub.ro, va fi clarificată situația personalului detașat la alte instituții și vor înceta procedurile de derulare a concursurilor aflate în desfășurare. Pentru concursurile încheiate pentru care nu au fost finalizate procedurile de angajare, se propune ca acestea să nu mai fie continuate. O altă măsură se referă la neaprobarea exercitării atribuțiilor de coordonator la compartimente și, implicit, neacordarea plății suplimentare a acestui personal. După aplicarea măsurilor de mai sus, în funcție de numărul de personal raportat la numărul de posturi alocate într-un compartiment și raportat la numărul de posturi de execuție propuse a fi reduse, personalul va fi redistribuit sau evaluat, după caz. Evaluarea profesională se va efectua conform următoarelor criterii: studiile absolvite, ca nivel și specializare; experiența în domeniu (vechime pe post); calificativele obținute în ultimii doi ani; testarea profesionala; situația disciplinară. Evaluarea profesională ce va fi organizată în perioada următoare se va desfășura în conformitate cu un set de norme aprobat de Biroul permanent al Camerei Deputaților. Toate măsurile enunțate mai sus vor duce la următoarele modificări în serviciile Camerei Deputaților:

  • Cancelaria președintelui, Biroul permanent, Departamentul legislativ și Departamentul secretariatului tehnic – 71 posturi.
  • Cabinet secretar general, cabinete secretari generali adjuncți, Biroul guvernanță corporativă – 12 posturi;
  •  Desființarea postului de secretar general adjunct 3 prevăzut în statul de funcții și, implicit, a cabinetului acestuia – 6 posturi;
  •  Direcția comunicare și relații publice și Direcția pentru promovarea activității parlamentare – 10 posturi;
  •  Departamentul economic, Direcția control și management organizațional și Serviciul audit – 15 posturi;
  • Direcția generală ‘afaceri externe și protocol’, Direcția generală resurse umane și salarizare și Departamentul de studii parlamentare și politici UE – 18 posturi;
  •  Departamentul transporturi și administrativ și Centrul de dezvoltare tehnologică, Direcția de afaceri interne, Direcția tehnic-operativă, Direcția informatică și telecomunicații și Direcția achiziții publice – 75 posturi;
  •  Centrul internațional de conferințe – 33 posturi.
spot_img

Articole recente

Ministerul Public cere un RIL privind durata măsurii arestului la domiciliu, în urma admiterii contestației prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive

Procurorul General al României Alex-Florin Florența a sesizat recent Înalta Curte de Casație și Justiție cu un Recurs în Interesul Legii...

Mai multe articole din aceeași categorie