Libanezul Younes Ziad era/este managerul general al companiei Butec S.A.L., o firmă din domeniul construcțiilor și infrastructurii cu afaceri în Algeria, Liban, EAU și Qatar. El a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție de la DNA Alba Iulia, sub acuzațiile de complicitate la săvârșirea infracțiunilor de folosire de documente false și cu conținut inexact care a avut ca urmare obținerea pe nedrept de fonduri europene, complicitate la înșelăciune și constituire a unui grup infracțional organizat. Dosarul DNA se referea la lucrările de construcţie a staţiei de epurare de la Ocna Sibiului şi făcea parte dintr-un program amplu având ca obiect „Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județele Sibiu și Brașov” în valoare totală de 421.453.177 lei fără TVA, din care 322.483.325,81 lei finanțare nerambursabilă. Practic, procurorii DNA susțineau că angajați de la Societatea de Construcții Napoca SA ar fi falsificat niște documente pentru a dovedi experiența similară în cadrul unei licitații, iar pentru a câștiga acel contract Societatea de Construcții Napoca SA ar fi deținut acordul Butec S.A.L. pentru a fi eligibili să participe la procedură. Dacă alti inculpați au fost condamnați la pedepse cu închisoarea, libanezul Younes Ziad, alături de alți 5, au fost achitați pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, întrucât faptele nu există, faptele nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege ori nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea.
În ianuarie 2024, Younes Ziad a înaintat o cerere de chemare în judecată, depusă la Tribunalul București, în care a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri morale în cuantum de 200.000 de euro echivalent în lei, la cursul BNR din ziua plății, pentru repararea pagubelor produse prin măsura preventivă a arestului preventiv care s-a dispus față de reclamant în cursul procesului penal, precum și pentru măsurile de supraveghere tehnică dispuse în cursul aceluiași dosar penal. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată. În iulie 2024, instanța de fond a respins pretențiile reclamantului:
- Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Younes Ziad în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și cu participarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul București – Secția a V-a Civilă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței astăzi, 01.07.2024.
În motivarea consemnată de rejust.ro, judecătorul a explicat că raportat la dispozițiile legale invocate, nu s-a dovedit îndeplinirea condițiilor legale necesare pentru atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului, dar și având în vedere că reclamantul nu a invocat, nu a susținut și nici nu a dovedit un prejudiciu cauzat de măsurile de supraveghere tehnică în sine, întemeiat pe dispozițiile dreptului comun. În plus, Tribunalul a notat că toate mijloacele de probă obținute prin măsurile de supraveghere tehnică au fost înlăturate din dosarul penal și nu au fost avute în vedere de către judecători atunci când au soluționat cauza, aceasta constituind în sine – în opinia instanței – o formă de reparare a prejudiciului presupus suferit.
Reclamantul Younes Ziad a formulat în zadar apel, căci acesta a fost respins de Curtea de Apel București, la sfârșitul lunii trecute. Soluția nu este definitivă și mai poate fi atacată cu recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare.
