Curtea de Apel București a pus capăt zilele trecute procesului afaceristului Emile Kharrat, persoană cu dublă cetățenie (libaneză și română), cel care a intermediat actele de corupție pentru care a fost judecat și condamnat fostul colonel SRI, Daniel Dragomir, ce îndeplinea funcția de șef Grupare sectoare informativ-operative în cadrul Direcției Generale de Prevenire și Combatere a Terorismului.
- Solutia pe scurt: Decizia penală nr. 25/A din data de 10.01.2023 – În baza art.421 pct.2 lit.a din Codul de procedură penală, admite apelul formulat de apelantul-inculpat KHARRAT EMILE împotriva sentinţei penale 1259/10.11.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr.4149/3/2019. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată, şi rejudecând: În temeiul art.396 alin.1, 6 rap. la art.16 alin.1 lit.f teza a II-a din Codul de procedură penală, încetează procesul penal faţă de inculpatul KHARRAT EMILE cu privire la comiterea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 291 alin(1) C.pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 C.pen., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Înlătură dispoziţia privind obligarea inculpatului, în temeiul art.274 alin.1 din Codul de procedură penală, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 6500 lei. În temeiul art.275 alin.3 din Codul de procedură penală, dispune ca toate aceste cheltuieli judiciare să rămână în sarcina statului. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. În temeiul art.275 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată prin punerea la dispoziţia procurorului şi a părților, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 10.01.2023.
La primul termen de judecată din apel, cel din 13 decembrie 2021, instanța a decis „să respingă ca nefondată o cerere de preschimbare, având în vedere că nu este vorba de o cauză care să reclame urgență fiind necesar în plus să se realizeze procedura cu străinătatea”. Ulterior, însă, a intervenit decizia CCR privind prescripția.
3 ani cu executare
La instanța de fond, Tribunalul București, Emile Kharrat a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit a, b C.pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
El nu s-a prezentat în fața organelor judiciare deși a fost citat prin comisie rogatorie internațională, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății. Emile Kharrat, care se bănuiește că ar fi plecat și rămas în Liban, este judecat și în alte cauze penale, pentru fapte grave. De pildă, într-un dosar aflat din 2016 în primă instanță pe rolul Tribunalului Dâmbovița, Emile Kharrat a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, sub acuzațiile de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală în formă continuată, spălare a banilor în formă continuată, cu un prejudiciu total de 107.153.731 lei (25.035.918 euro).
Dosarul Agricola Crevedia
Fostul colonel Daniel Dragomir a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare pentru corupție de magistrații Curții de Apel București. Potrivit revistei22.ro, Daniel Dragomir a fost acuzat de DNA de trafic de influenţă şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicității. Procurorii anticorupție au susținut că, în virtutea funcţiei de ofiţer SRI, Daniel Dragomir a avut acces la informaţii secrete despre omul de afaceri libanez Rami Ghaziri, patronul de la Avicola Crevedia. Acesta era monitorizat de Direcţia generală de Securitate economică a SRI şi era vizat într-un mare dosar de evaziune fiscală din industria cărnii. Potrivit DNA, Dragomir i-ar fi comunicat omului de afaceri Rami Ghaziri informaţii secrete astfel încât acesta să evite monitorizarea SRI, controalele ANAF şi, ulterior, să scape de dosarele DNA. În plus, Dragomir i-ar fi oferit sprijin omului de afaceri libanez la diverşi înalţi functionari astfel încât să obţină mai uşor rambursarea TVA de la stat. Dragomir i-ar fi oferit protecţie lui Ghaziri în schimbul a 25.000 de euro pe lună şi a unui procent de 1 la sută din TVA rambursată de stat.
Procurorii au susținut că Dragomir, care a părăsit România cu destinația Italia cu doar o zi înainte de pronunțarea deciziei definitive a Curții de Apel București, ar fi primit în total mită de la Rami Ghaziri – prin intermediul lui Emil Kharrat, care era angajat al acestuia – peste 460.000 de euro.
foto: agerpres.ro
