Curtea de Apel București a dispus, la începutul acestei săptămâni, prelungirea măsurii controlului judiciar în cazul lui Boşogioiu Dumitru Daniel pe o perioadă de 60 de zile, cu începere de la data de 25.10.2021 şi până la data de 23.12.2021 inclusiv, în vederea punerii în executare a cererii de extrădare formulată de autorităţile americane la data de 16.08.2021.
Pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, Boşogioiu Dumitru Daniel trebuie să respecte următoarele obligaţii:
- – să se prezinte la organele de urmărire penală şi la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
- – să informeze de îndată organele de urmărire penală şi instanţa de judecată pe rolul cărora se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
- – să se prezinte la organele de poliţie desemnate cu supravegherea, conform programelor de supraveghere ce vor fi întocmite sau ori de câte ori este chemat;
- – să nu părăsească municipiul Bucureşti decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată pe rolul căreia se află cauza.
- Boşogioiu Dumitru Daniel a fost avertizat că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar va fi înlocuită cu o măsură preventivă mai gravă.
Dumitru Daniel Bosogioiu s-a aflat pe lista FBI a celor mai căutați infractori, pe capul său, autorităţile americane punând, încă din anul 2012, o recompensă de 750.000 de dolari, după ce acesta ar fi comis pe teritoriul Statelor Unite numeroase fraude informatice.
El a făcut parte din gruparea de 6 indivizi, condusă de Nicolae Popescu, care a pus la cale o uriașă și sofisticată escrocherie pe internet, soldată cu pagubirea a mii de persoane. Și pe capul lui Nicolae Popescu figurează o recompensă, însă mai mare, de un milion de dolari.
Gruparea posta anunţuri pe site-uri de licitaţie de pe Internet, precum ebay sau cars.com, ce conţineau imaginile şi descrierile unor vehicule şi altor obiecte de vânzare, fără ca, de fapt, aceste vehicule şi obiecte să existe în realitate. Pretinzând a fi vânzători, infractorii negociau prin email cu cumpărători neavizaţi din Statele Unite. Aşa-zişii “vânzători” trimiteau apoi victimelor-cumpărători facturi false ce păreau a proveni de la servicii legitime de plată pe Internet, cu instrucţiuni pentru depunerea plăţilor în conturi bancare deţinute de alţi asociaţi care locuiau în Statele Unite. Escrocii au deschis conturi bancare în Statele Unite sub identităţi false, folosind paşapoarte false create în Europa. Când victimele virau banii în contul indicat în facturile frauduloase,escrocul căruia îi aparţinea acel cont era înştiinţat, retrăgând apoi sumele depuse de cumpărător şi, pe baza unor instrucţiuni primite prin e-mail, transferând sumele unui alt membru al rețelei de escroci. Grupul de escroci a reuşit să strângă astfel peste 3 milioane de dolari din vânzări fictive pe internet.
