Românie impotentă / Un turc, fugit în țara lui după ce a dat la noi o țeapă de milioane de euro, a scăpat definitiv de mandatele de executare, emise de autoritățile române

Exclusivitate

Acuzațiile

În 2010, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Habip Ahmed, cetăţean turc, administrator de fapt al SC Valerio Optim S.R.L, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, Kokbas Serkan, cetăţean turc, asociat şi administrator al SC Valerio Optim S.R.L, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată şi S.C. VALERIO OPTIM S.R.L., Bragadiru, judeţul Ilfov, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată. În rechizitoriul întocmit, procurorii au susținut că, în mai 2009, inculpatul Kokbas Serkan a înfiinţat S.C. Valerio Optim S.R.L, în care avea calitatea de asociat şi administrator, societate ce avea ca obiect de activitate comercializarea fructelor şi legumelor. La data de 12 mai 2009, Kokbas Serkan l-a împuternicit pe inculpatul Habip Ahmed să administreze, cu puteri depline, societatea în numele său. A doua zi, Kokbas Serkan a părăsit România, fără ca de la această dată să mai revină, în condiţiile în care intrase în ţară la data de 4 mai 2009, scopul declarat oficial fiind cel turistic. În realitate, Kokbas Serkan nu a intenţionat să desfăşoare activităţi comerciale, ci a venit special în România pentru a înfiinţa societatea Valerio Optim S.R.L. pentru ca, ulterior, să îl împuternicească pe inculpatul Habip Ahmed să desfăşoare activităţi comerciale în cadrul acestei societăţi. Acesta din urmă nu mai avea dreptul să mai înfiinţeze o altă firmă deoarece făcea obiectul unor controale ale Gărzii Financiare pentru neplata obligaţiilor fiscale datorate statului.

În aceste condiţii, în perioada mai-iunie 2009, Habip Ahmed nu a evidenţiat în contabilitate operaţiunile comerciale efectuate prin SC Valerio Optim S.R.L. şi veniturile realizate de această societate în sumă de 42.923.610 lei. În această modalitate, s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale către stat în sumă de 12.608.669 lei, echivalentul a 2.975.638 euro, reprezentând impozit pe profit şi TVA. De asemenea, în scopul îngreunării controalelor financiar fiscale, acesta nu a declarat sediile secundare ale firmei unde, în concret, a desfăşurat activitatea. Apoi și Habip Ahmed a părăsit România în decembrie 2009, așa că ambii inculpaţi s-au sustras urmăririi penale. Nu au fost identificate bunuri în proprietatea acestora care să poată fi indisponibilizate în vederea recuperării prejudiciului menţionat, deși Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 14.902.293 lei.

Condamnarea

Instanța de fond – Tribunalul București – i-a găsit vinovați pe inculpați, iar prin decizia penală nr. 1.831 din 28 mai 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut deciziile anterioare, prin care s-au hotărât următoarele:
– condamnarea inculpatului Habip Ahmed la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală; în plus, atât pe perioada executării pedepsei cât şi timp de 4 ani după executare, acestuia i se interzic următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii.
-condamnarea inculpatului Kokbas Serkan la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală; inculpatului i s-a interzis, atât pe perioada executării pedepsei cât şi timp de 3 ani după executare, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii.
-condamnarea inculpatei SC VALERIO OPTIM SRL la plata unei amenzi în sumă de 15.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, iar ca pedeapsă complementară, s-a decis dizolvarea  persoanei juridice. Prin aceeași decizie penală din 2013, s-a hotărât luarea măsurii de siguranţă a expulzării inculpaţilor Habip Ahmed şi Kokbas Serkan ( care erau oricum dispăruți din România încă din 2009).

Eforturi zadarnice 

Întrucât persoana condamnată Kokbas Serkan nu a fost depistată nici pe teritoriul României, nici pe teritoriul niciunui stat membru UE, ci localizată pe teritoriul Turciei, s-a dispus emiterea mandatului de urmărire internaţională în vederea extrădării, la data de 01.07.2013. Prin adresa Biroului Naţional Interpol din data de 05.12.2016, a fost comunicată instanţei de executare adresa de domiciliu a persoanei condamnate din Turcia, precum şi refuzul de extrădare a autorităţilor turce, motivat de împrejurarea că acesta este cetăţean turc, cu menţiunea că există posibilitatea transferului de proceduri către autorităţile din Turcia. La data de 15.12.2016, Biroul executări penale a adresat Ministerului Justiţiei – Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară propunerea de a solicita Republicii Turcia recunoaşterea şi executarea pe teritoriul statului turc a sentinţei penale pronunțată în România. Ulterior, prin adresa MAE al Republicii Turcia s-a transmis MAE de la Bucurețti refuzul de recunoaştere şi executare a sentinţei de condamnare, cu argumentul că infracţiunea pentru care persoana a fost condamnată pe teritoriul României are în Turcia natura unei sancţiuni administrative.

Autoritățile îi poartă de grijă evazionistului turc

La data de 19.06.2023, la circa o lună după împlinirea termenului de prescripție, pe rolul Tribunalului București – Secția I Penală a fost înregistrată contestația la executare formulată de către Departamentul Executări Penale din cadrul Tribunalului București – Secția I Penală, prin care s-a solicitat ca instanța să analizeze și să se pronunțe cu privire la prescripția executării pedepsei în ceea ce îl privește pe intimatul Kokbas Serkan, condamnat prin sentinţa penală din 29.12.2011 a Tribunalului București – Secția I Penală, definitivă prin decizia penală din 28.05.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală. Conform art. 162 alin. 2 C.pen., termenele de prescripţie se socotesc de la data când hotărârea de condamnare a rămas definitivă. În această speţă, sentința penală nr. din 29.12.2011 a rămas definitivă la data de 28.05.2013, astfel încât termenul de prescripţie a executării pedepsei s-a împlinit la data de 27.05.2023. Pentru aceste considerente, constatând împlinit termenul de prescripţie a executării pedepsei, termen care nu a suferit nicio întrerupere în cauză, Tribunalul București a admis, la 1 iulie 2023, contestaţia la executare formulată de judecătorul delegat cu executarea din cadrul Tribunalului Bucureşti – Secția I penală. În consecință, instanța a dispus anularea M.E.P.I. nr. 2238/29.05.2013 emis de Tribunalul București – Secția a II-a penală și a tuturor formelor de executare subsecvente emise în baza sentinţei penale nr. . 910/29.12.2011 a Tribunalului București – Secția a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 1831/28.05.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum şi anularea mandatului european de arestare nr. 40/01.07.2013 și a mandatului de urmărire internațională în vederea extrădării nr. 32/UI/01.07.2013 emise de Tribunalul București – Secția a II-a penală.

Procurorii DNA au formulat contestație, care a fost însă respinsă săptămâna trecută de judecătorii Curții de Apel București:

  • Solutia pe scurt: Decizia penală nr. 157/C din data de 27.03.2024 – În temeiul art. 425 ind. 1 alin.1 şi 7 pct.1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr.1309/F din data de 01.11.2023 , pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secția I Penală în dosarul nr.18667/3/2023. În temeiul art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu , în cuantum de 340 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţie. Definitivă. Pronunţată astăzi, 27 martie 2024 şi pusă la dispoziția procurorului și a intimatului prin mijlocirea grefei instanței.

 

spot_img

Articole recente

După ce s-a bătut cu punctul în piept invocând practici înșelătoare, ANPC nu s-a mai deranjat să-și motiveze recursul în litigiul cu o bancă

O decizie controversată În  mai 2023, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), prin vocea fanfaronului său șef Horia Constantinescu, anunța...

Mai multe articole din aceeași categorie