RIL care să lămurească dacă doar consilierii juridici înscriși în Tabloul profesional pot desfășura activități specifice de reprezentare juridică

Exclusivitate

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, condus de Alex Florența, după ce a constatat faptul că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar al instanțelor, a formulat un Recurs în Interesul Legii (RIL) privind următoarea chestiune: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 și art. 20 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, prestarea activității specifice, de reprezentare juridică, se poate realiza de către consilieri juridici, în calitatea lor de funcționari publici (în cazul unei autorități, instituții publice sau persoană juridică de drept public) sau de angajați cu contract individual de muncă (în cazul unei instituții sau a unei persoane juridice de drept public ori de drept privat), independent de înscrierea acestora în Tabloul profesional al Consilierilor Juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România, sau, dimpotrivă, aceasta reprezintă o condiție sine qua non pentru desfășurarea activității specifice de reprezentare juridică.”

În urma verificării jurisprudenţei, în această problemă de drept s-au conturat două opinii:

  1. Într-o primă orientare jurisprudenţială, s-a considerat că dispozițiile art. 5 și art. 20 din Legea nr. 514/20032 nu impun consilierilor juridici, drept condiție pentru prestarea activității specifice, ca aceștia să fie înscriși pe Tabloul profesional al Consilierilor Juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România, întrucât prevederile respective din Legea nr. 514/2003 conferă consilierilor juridici opțiunea de a face parte dintr-o asociație profesională, și nicidecum nu instituie o obligație în acest sens.
  2. Opinia contrară a instanțelor, în cea de-a doua orientare jurisprudențială, a fost în sensul că exercitarea profesiei de consilier juridic nu se poate realiza doar în virtutea numirii în această funcție sau în baza unui contract individual de muncă, ci este necesară, în prealabil, dobândirea calității de consilier juridic, în condițiile Legii nr. 514/2003, cu modificările și completările ulterioare, și a Statutului profesiei de consilier juridic, adoptat de Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România (denumită actualmente Ordinul Consilierilor Juridici din România).

Parchetul General apreciază ca fiind în litera și spiritul legii prima orientare jurisprudențială. În opinia Ministerului Public, problema de drept sesizată trebuie să fie soluționată în sensul că „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 și art. 20 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, prestarea activității specifice, de reprezentare juridică, se poate realiza de către consilieri juridici, în calitatea lor de funcționari publici (în cazul unei autorități, instituții publice sau persoană juridică de drept public) sau de angajați cu contract individual de muncă (în cazul unei instituții sau a unei persoane juridice de drept public ori de drept privat), independent de înscrierea acestora în Tabloul profesional al Consilierilor Juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România”. În aceste condiții, Parchetul General cere ÎCCJ admiterea prezentului recurs în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată.

spot_img

Articole recente

După ce s-a bătut cu punctul în piept invocând practici înșelătoare, ANPC nu s-a mai deranjat să-și motiveze recursul în litigiul cu o bancă

O decizie controversată În  mai 2023, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), prin vocea fanfaronului său șef Horia Constantinescu, anunța...

Mai multe articole din aceeași categorie