„Corb la corb nu-şi scoate ochii” spune o vorbă populară. În magistratură, armată, poliție, administrație publică, etc, una dintre condițiile de bază la angajare și apoi în desfășurarea activității cotidiene este să nu fi încălcat și apoi, după angajare, să nu încalci legea penală, iar dacă o încalci, să suporți consecințele. Cu alte cuvinte, dacă vrei avantaje (salarii mari, pensii de serviciu, locuințe plătite parțial de stat, etc) trebuie să accepți și riscul că poți fi suspendat din funcție și mai târziu, după pronunțarea unei soluții definitive, chiar îndepărtat din corpul magistraților, militarilor, polițiștilor, funcționarilor publici, etc, prin demitere, demisie, înlăturare din funcție, încetarea raporturilor de serviciu, etc. Cu o condiție însă, numai după ce vei fi găsit vinovat definitiv de comiterea respectivei fapte penale.

Cazul pe care îl vom prezenta în continuare dezvăluie modalitatea în care un procuror a reușit să iasă la pensie cu toate că a fost condamnat definitiv, cu suspendare, la 1 an de închisoare, pentru că a fost prins beat la volan. Menționăm că nu punem în discuție meritele profesionale, competența sau cariera de 25 de ani a magistratului în cauză, ci doar vrem să evidențiem faptul că legislația actuală e proastă, întrucât coboară nepermis de mult standardele pentru care magistrații  pretind și au obținut avantaje și recompense (și suntem de acord că trebuie să le aibă), dar pe care alți angajați ai sistemului bugetar nu le au și nici nu le vor avea vreodată.

Legislație îndulcită de PSD

Până în octombrie 2018, articolul 65, litera f)  din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevedea că judecătorii și procurorii sunt eliberați din funcție în „cazul în care intervine condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infracțiune”.  În octombrie 2018, regimul PSD, în fruntea cu Liviu Dragnea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Serban Nicolae,  a adoptat LEGEA nr. 242 pentru modificarea și completarea Legii nr 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care a „îndulcit” regimul de sancționare și apoi îndepărtare din sistem în cazul magistraților condamnați penal și a făcut posibilă apariția unor situații precum cea pe care o vom prezenta mai jos. Prin urmare, actualele prevederi ale Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stipulează la art.65, aliniatul 1, că judecătorii și procurorii sunt eliberați din funcție în următoarele cazuri: a) demisie; b) … c).. d) ….e)…f) condamnarea, amânarea aplicării pedepsei şi renunţarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre definitivă, precum şi renunţarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru o infracţiune prin care se aduce atingere prestigiului profesiei; g)… h)… i)… j).

Accident rutier cu alcoolemie de 2 la mie

În octombrie 2015, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuși, Radu Dimitriu, a avut un accident cu mașina, tamponând un alt autovehicul. Șoferul acestuia a avut un traumatism minor, iar echipajul de poliție, sosit la scurt timp, nu l-a mai găsit la fața locului pe autorul accidentului. El a fost descoperit după o vreme la spital, unde aștepta în fața camerei de gardă. Stiripesurse.ro a scris că în vreme ce anchetatorii afirmau că Radu Dimitriu consumase băuturi alcoolice înainte să urce la volan, apărarea acestuia susținea că magistratul ar fi consumat puțin alcool, după ce a ajuns la spital. Avocații au susținut că magistratul inculpat ar fi confundat o sticlă de băutură spirtoasă cu una de apă și ar fi luat o dușcă, și că, urmare a acestui fapt, la testare, alcoolemia depistată în sângele procurorului era de 2,2 la mie. În schimb, martori din dosar au susținut că magistratul ar fi consumat alcool chiar în incinta unității de parchet, după care s-ar fi suit la volan și ar fi plecat cu mașina.

În noiembrie 2015, Radu Dimitriu, procuror cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,  își dă demisia din funcția de prim-procuror ( în care fusese numit pentru 3 ani în iulie 2015, după ce a luat postul prin concurs) și solicită continuarea activității la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău. Secția pentru Procurori a CSM acceptă această soluție în 17 noiembrie 2015. 

Dovedit băut la volan, dar nu a adus atingere prestigiului profesiei

În august 2017, Radu Dimitriu a fost trimis în judecată de procurorii PÎCCJ pentru infracțiuni la regimul rutier, respectiv conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal și părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia. Procesul s-a judecat la Înalta Curte, iar, în februarie 2019, un complet de 3 judecători a pronunțat o primă sentință: l-a găsit vinovat pe procurorul Radu Dimitriu pentru cele două infracțiuni: conducere sub influența băuturilor alcoolice și fugă de la locul accidentului. El a fost condamnat la o pedepsă de 2 ani și 4 luni cu suspendare, cu un termen de supraveghere de 3 ani. Inculpatul a atacat apoi soluția, iar procesul a continuat la Completul de 5 judecători de la ICCJ.

În 28 septembrie 2020, judecătorii l-au făcut scăpat pe procurorul Radu Dimitriu de acuzația de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, întrucât „fapta nu există”. A fost însă găsit vinovat de săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. Pentru această infracțiune, fostul prim-procuror a primit o condamnare definitivă de 1 an de închisoare, dar judecătorii au decis să amâne aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani. În concluzie, procurorul Radu Dimitriu a fost condamnat definitiv la închisoare (cu suspendare), dar judecătorii au apreciat că fapta sa – de a conduce beat la volan –  „nu a adus atingere prestigiului profesiei”. 

Scurtul drum până la râvnita pensie de serviciu

După o lună de la condamnare, în noiembrie 2020, procurorul Radu Dimitriu înaintează o cerere de pensionare, iar Casa de pensii Bacău emite în 25 noiembrie 2020 Decizia de acordare a pensiei de serviciu în baza Legii nr 303/2004.  Procurorul Radu Dimitriu solicită apoi Secției pentru Procurori a CSM eliberarea din funcție, prin pensionare. Întrucît față de procurorul Radu Dimitriu nu era incident niciunul dintre cazurile prevăzute de legislație, care să determine suspendarea soluționării cererii de eliberare din funcție prin pensionare, Secția pentru procurori adoptă Hotărârea 1113 din 8 decembrie 2020 în care propune Președintelui României  eliberarea din funcție, prin pensionare, a procurorului Dimitriu Radu. La data de 28 decembrie 2020, președintele Klaus Iohannis semnează Decretul privind eliberarea din funcția de procuror cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău a domnului Radu Dimitriu – pensionare.

Soluții

Cine oare va împiedica în viitor vreun alt magistrat, prins băut la volan, să adopte aceeași conduită ca în cazul descris mai sus? Sau, dacă se știe băut, să nu oprească în caz de accident rutier minor, să se ducă direct la camera de gardă a unui spital și să spună că a băut spirt din greșeală (pe care îl ținea în mașină contra covid 19), și apoi să primească o condamnare cu suspendare, sau, dacă are noroc, să scape chiar și cu un simplu avertisment, care să nu fie înscris ulterior în cazier? Îl obligă în prezent cineva pe un magistrat, polițist, militar, etc, să urce la volan, știind că a băut sau s-a drogat?

Pentru a preîntâmpina astfel de situații soluția stă la mâna legiuitorilor.  Oricând se poate reveni, printr-o modificare legislativă, la situația de dinainte: judecătorul/procurorul este eliberat din funcție în cazul în care intervine condamnarea definitivă a acestuia pentru „o infracțiune”. Punct. Și fără „prin care se aduce atingere prestigiului profesiei” , cuvinte ce vor lăsa loc liber oricând la interpretări, la arbitrariu, la determinarea subiectivă a instanței dacă o anume infracțiune  aduce, sau nu, atingere prestigiului profesiei. Cu atât mai mult cu cât USR-ul, al cărui reprezentant conduce acum Ministerul Justiției, s-a angajat să ridice ștacheta standardelor de integritate din sistemul bugetar.

Un argument în plus: în cazul avocaților, încă din 2017, Curtea Constituțională a stabilit că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” de avocat, din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, a fost declarată neconstituțională.  Argumentele CCR de atunci sunt perfect valabile și în cazul legii magistraților (legea 303/2004).

Cei care ne conduc în prezent ar fi bine să nu uite un vechi proverb:  „O singură lege proastă e de ajuns ca să revolte un popor întreg”.

foto:pixabay.com