Justnews.ro

Un Complet de la Înalta Curte de Casație și Justiție a admis luni, 7 septembrie, Recursul în Interesul Legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, judecătorii au stabilit că „Interdicţia iniţierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice nu vizează şi dizolvarea, respectiv lichidarea în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă”. Hotărârea este obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Recursul în Interesul Legii (RIL), în materie civilă fusese solicitat de Ministerul Public în data de 17 februarie 2020. Potrivit procurorului general al României de la acea vreme, Bogdan Licu, examenul jurisprudenței existente în materie evidenția următoarele două opinii:

  • Într-o primă orientare jurisprudenţială, s-a considerat că măsura preventivă prevăzută de art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală constând în  interdicţia  iniţierii  ori,  după  caz,  a  suspendării  procedurii  de dizolvare   sau   lichidare a  persoanei  juridice  vizează  doar  dizolvarea  sau lichidarea voluntară, nu şi procedura insolvenţei unei persoane juridice. ceastă procedură nu poate fi suspendată ca afect al luării, faţă de persoana juridică debitoare, a măsurii preventive prev. de art.493    (1)  lit.  a)  din  Codul  de procedură penală şi nici pe un alt temei juridic, cum ar fi art. 413 din Codul de procedură  civilă,  motivat  de  faptul  că  ar  exista  un  proces  penal  împotriva debitoarei. Scopul  măsurii  preventive  luată  în  procesul  penal este   acela   de   a împiedica  sustragerea de la răspunderea penală, astfel încât, dacă persoana juridică încearcă să se sustragă voluntar de la răspunderea penală, trebuie să poată  fi  luate  măsuri  preventive  specifice.  Însă,  dacă  iniţiativa  nu  aparţine acesteia,  de  principiu,  trebuie  să  permită  desfăşurarea  în  continuare  a procedurilor, aşa cum prevede legea specială. Or, insolvenţa este o procedură judiciară, desfăşurată sub controlul de legalitate al judecătorului sindic. Această procedură, odată deschisă, ar trebui să aibă un flux continuu şi neîntrerupt, de acte juridice, operaţiuni şi procese, cu  un parcurs,de regulă,ireversibil şi, indiferent de calea aleasă (reorganizare sau faliment), ea trebuie derulată cu celeritate, în scopul acoperirii creanţelor.
  • Într-o altă opinie majoritară în practica instanţelor, s-a apreciat că aplicarea măsurii preventive luată în procesul penal faţă de persoana juridică produce efecte în privinţa procedurii insolvenţei acesteia în condiţiile Legii nr. 85/2014, fiind compatibilă cu această procedură, astfel încât, după caz, împiedică deschiderea procedurii insolvenţei sau continuarea acesteia. În motivarea  acestei  orientări  de  jurisprudenţă,  s-a  reţinut  că  măsura preventivă prevăzută de art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală are scopul de a asigura faptul că, până la finalizarea procesului penal, persoana juridică, ce are şi calitatea de inculpată, să nu îşi înceteze existenţa prin dizolvare sau lichidare.

Alte articole