Războiul lui Ciutacu cu Ciucu se reia abia în februarie, după ce primele două bătălii au fost câștigate de primarul Sectorului 6

Exclusivitate

La Înalta Curte de Casație și Justiție a început luna trecută judecarea recursului din procesul în care primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a fost dat în judecată de jurnalistul România TV, Victor Ciutacu. Magistrații instanței supreme au hotărât să amâne judecata cauzei pentru data de 11 februarie 2025. În urmă cu un an, Curtea de Apel București a decis să-i dea dreptate primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu, după ce în noiembrie 2021, instanța de fond – Tribunalul București – respinsese acțiunea formulată de jurnalistul postului RomâniaTV ca nefondată.

Reclamantul Victor Ciutacu, în contradictoriu cu pârâtul Ciprian Ciucu, solicitase judecătorilor următoarele:

  • obligarea pârâtului la plata contravalorii în lei a sumei de 100.000 euro, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat, urmare a încălcării drepturilor nepatrimoniale ale subsemnatului, constând în onoare, demnitate, reputaţie, imagine si viaţa privată, prin formularea de afirmaţii denigratoare, defăimătoare/calomnioase de către pârât;
  • obligarea pârâtului să înlăture de pe pagina publică Facebook, care îi aparţine, postarea referitoare la subsemnatul, din data de 22.09.2020, (re)editată.
  • obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, în conformitate cu prevederile art.453 alin. l Cod procedură civilă, constând în taxa de timbru si onorariu avocaţial.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Victor Ciutacu a învederat că, în postarea pârâtului din data de 22 septembrie 2020, pe pagina sa personală de Facebook, ulterior reeditată, au fost folosite expresii jignitoare, insultătoare, denigratoare la adresa sa: „un mare jeg acest „ziarist”!!! Ciutacu reprezintă ce este mai oribil în «presa» românească. Butaforie de la un cap la altul. Invitat de Ciutacu la «breakingnews» “ a scris pe facebook candidatul de atunci la Primăria sectorului 6. Ciprian Ciucu a precizat că, prin demersul on-line adus în discuţie, nu a făcut decât să-şi exercite – de o manieră sui generis – dreptul la apărare, ca o replică în raport cu atacurile de presă iniţiate la aceeaşi dată de către reclamant în cadrul emisiunii „Punctul culminant” difuzată la 22.09.2020, ora 21:00, de postul de televiziune RomâniaTV.

De ce a respins instanța de fond acțiunea
În motivarea soluției, consemnată de rejust.ro, instanța a apreciat că a respins cererea întrucât a avut în vedere contextul în care au fost publicate comentariile şi a reţinut că articolul nu fusese lipsit de o bază factuală şi nici nu era de natură să provoace comentarii ofensatoare gratuite. În ceea ce priveşte comentariile pârâtului şi aprecierile făcute la adresa reclamantului, tribunalul a apreciat că pârâtul a acţionat în exercitarea unui drept la replică faţă de informaţiile prezentate în emisiunea „Punctul culminant” din 22.09.2020, în cadrul căreia se sugera existenţa unei legături între pârât şi unele persoane certate cu legea. Afirmaţiile pârâtului în sensul că invitatul din emisiunea moderată de reclamant a fost inventat nu reprezintă o acuzaţie, ci poziţia sa în raport de aspectele afirmate în emisiune în sensul că ar fi beneficiat, la alegerile locale, de sprijinul unor persoane cunoscute ca având probleme cu legea. Având în vedere contextul în care au fost făcute comentariile, rolul jucat de reclamant în declanşarea comentariilor, faptul că pârâtul s-a aflat în exercitarea unui drept la replică, care este o garanţie a pluralismului informaţiei care trebuie respectată, faptul că pârâtul a reeditat textul în aceeaşi zi, instanța a constatat că nu a fost atins nivelul de gravitate care să impună sancţionarea conduitei pârâtului, iar, prin comentariile publicate pe pagina de Facebook, pârâtul nu a depăşit limitele criticii admisibile. Astfel, în această cauză, judecătorul a apreciat că balanța trebuie înclinată în favoarea libertății de exprimare, ceea ce nu înseamnă că reclamantul nu ar avea dreptul la protejarea reputaţiei şi a demnităţii sale, însă imperativele acestei protecţii au nevoie a fi puse în balanţă cu necesitatea protejării libertăţii de exprimare.

spot_img

Articole recente

Autoritatea Națională pentru Cetățenie precizează care este durata medie de soluționare a cererilor de cetățenie română

Autoritatea Națională pentru Cetățenie informează, într-un comunicat, că, ținând cont de numărul total de cereri, indiferent de obiectul acestora,...

Mai multe articole din aceeași categorie