Justnews.ro

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității Raportul privind verificarea efectuată de preşedintele ÎCCJ, Corina-Alina Corbu, referitoare la modul de punere în aplicare, în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.

Sub semnătura preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au fost detaliate concluziile verificării.

În urma verificărilor efectuate, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că, în perioada de referință 01.06.2020-30.06.2020, nu au intervenit elemente noi care să conducă la reconsiderarea concluziilor din raportul dat publicității în luna ianuarie 2020. Cadrul legislativ și tehnic actual asigură accesul direct și nemijlocit al organelor de urmărire penală la comunicațiile interceptate, iar activitățile specifice de urmărire penală se derulează doar de către personal din cadrul organelor judiciare. A fost asigurată securitatea informatică a sistemelor și aplicațiilor informatice folosite, iar personalul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul structurilor speciale constituite în cadrul PÎCCJ, DNA și DIICOT au beneficiat de asistență și formare profesională pentru utilizarea adecvată a acestora.

Din datele existente nu rezultă că ar fi avut loc incidente de securitate informatică, iar mecanismele, automatizate și/sau operate uman, de prevenire a erorilor de introducere a datelor și de asigurare a accesului la datele colectate strict pentru durata și în limitele autorizației de interceptare apar la acest moment a fi eficiente. Nu au fost identificate în perioada de referință vulnerabilități în legătură cu depășirea atribuțiilor celor două părți semnatare ale Protocolului nr.9331/2440/C/2016, de natură a afecta dreptul de acces direct și independent al organelor de urmărire penală la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art.138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Procedurile operaționale examinate în raportul anterior nu au suferit modificări și sunt compatibile cu respectarea principiile legalității administrării probelor în procesul penal și al respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

La nivelul comunicării din spațiul public continuă să se manifeste preocupare privind modul de punere în aplicare a măsurii de supraveghere tehnică privind interceptarea comunicațiilor sau cu privire la posibilitatea efectuării unor astfel de operațiuni în mod fraudulos, fără autorizarea judecătorului. Din această perspectivă, este esențial ca toate instituțiile implicate să asigure accesul cetățenilor la informații cu caracter general privind modul de desfășurare și principiile aplicabile acestor operațiuni tehnico-juridice (imposibilitatea efectuării de interceptări în lipsa autorizării acestora conform legii, separarea fluxurilor de date astfel încât doar organele de urmărire penală să aibă acces la datele colectate în baza măsurilor de supraveghere tehnică prevăzute în Codul de procedură penală, instruirea personalului și mijloacele tehnice care garantează respectarea limitelor trasate prin mandat, necesitatea desfășurării acestor activități de investigare cu respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate etc.). Aspectele punctuale, privind legalitatea administrării probelor (în speță, a celor rezultate ca urmare a măsurilor de supraveghere tehnică) într-un dosar de urmărire penală exced din punct de vedere legal obiectului verificărilor efectuate de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, care se referă la reglementările, procedurile și acțiunile cu caracter general, fiind atributul exclusiv al judecătorului de cameră preliminară ori, după caz, al instanței de judecată.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorul Corina Alina Corbu, a formulat în Raportul său, și o serie de recomandări.

Chiar dacă nu au fost identificate deficiențe, în vederea respectării principiului legalității și menținerii unui standard ridicat de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, cu privire la care măsurile de supraveghere tehnică presupun anumite restrângeri, care trebuie să se limiteze la aspectele strict necesare, să fie proporționale și autorizate în condițiile legii, considerăm că se recomandă:

  • continuarea și consolidarea procesului de pregătire profesională continuă, din punct de vedere tehnic și procedural, a personalului specializat din cadrul celor trei autorități judiciare sau a CNIC;
  • examinarea periodică și calibrarea procedurilor operaționale, includerea feedback-lui furnizat de beneficiari și asigurarea corespondenței acestora cu procesul de upgrade a echipamentelor hardware sau a aplicațiilor tehnice folosite;
  • continuarea auditărilor periodice a modului în care funcţionează instrumentele automatizate de limitare a greșelilor/derapajelor ce pot surveni în procesul de exploatare a aplicației informatice;
  • menținerea unor înalte standarde de securitate informatică la nivelul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor, inclusiv prin efectuarea unor operațiuni de auditare internă permanentă a sistemului, inclusiv cu simularea unor situații de suprasolicitare tehnică a echipamentelor sau de atac informatic, care să documenteze integritatea sistemelor și un înalt grad de securitate informatică;
  • evaluarea permanentă a aspectelor care se impun a fi îmbunătățite la nivelul tuturor structurilor implicate.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție precizează că va efectua pe viitor activități de verificare la Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații ori de câte ori noi împrejurări de fapt sau de drept o vor impune și că următoarea activitate de verificare va privi perioada de referință 01.07.2020- 31.12.2020.

Alte articole