Procurorul Iașinovschi Sorin-Eugen, care activează în prezent în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ( SIIJ), a înaintat la începutul anului 2019, la scurt timp după ce a fost acceptat la SIIJ, o solicitare pentru a deveni procuror militar. În acest scop, el a adresat Secției pentru procurori a CSM o cerere de transfer la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara sau la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi.
Analizând dosarului profesional al lui Iasinovschi Sorin-Eugen, membrii Secției poentru Procurori a CSM au constatat că acesta are gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi o vechime de 23 ani şi 6 luni în funcţia de procuror. Pentru transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari, trebuie respectat regulamentul comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale. Astfel, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General întocmește un raport prin care propune ministrului apărării naţionale, după caz, acordarea avizului pozitiv sau negativ privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer în activitate.
Prea bătrân pentru reangajarea în armată
În cazul lui Iașinovschi Sorin-Eugen, prin adresa nr. 1870/VI/1/26.03.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Secţia Parchetelor Militare, s-a comunicat Secției pentru procurori a CSM faptul că nu a fost emis avizul conform al Ministerului Apărării Naponale privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ, întrucât procurorul lașinovschi Sorin-Eugen nu îndeplinea condiţia de vârstă prevăzută de art. 6 alin. (I) lit. l) din Instrucţiunile privind chemarea/rechemarea în activitate în corpul ofiţerilor, al maiştrilor militari sau al subofiţerilor, în vederea încadrării unor funcţii de execuţie din structurile Ministerului Apărării Naţionale.
În consecință, prin Hotărârea 188/28 martie 2019, Secția pentru procurori a CSM a decis, prin votul secret și unanim al celor prezenți, să respingă solicitarea de transfer formulată de procurorul Iașinovschi Sorin Eugen.
Înainte de a fi procuror, a “servit patria” 13 ani
Înainte de a intra în magistratură, Iașinovschi Sorin Eugen a activat în Ministerul Apărării Naționale timp de 13 ani, între 1982-1995, potrivit CV-ului postat pe site-ul CSM. El spune că a urmat Școala Militară de Rachete Antiaeriene și Radiolocație, între 1980-1982, iar la informații suplimentare despre persoana sa dezvăluie că “în perioada în care a fost militar activ în MApN a funcționat în dispozitiv operativ, considerat grupa I de muncă și a gestionat bunuri materiale, armament, muniție și documente clasificate”.
A reaprins scandalul legat de alegerile pentru primăria Sectorului 1
Procurorul Iașinovschi Sorin Eugen este cel care, recent, a reaprins scandalul privind presupuse fraude la vot la alegerile locale pentru primăria Sectorului 1. Hotnews.ro scrie că scandalul s-a reaprins la patru luni după ce fostul primar Daniel Tudorache și PSD au depus o plângere penală la SIIJ, acuzând fraudarea alegerilor locale din 27 septembrie. În dosarul instrumentat de către procurorul Iaşinovschi Sorin Eugen este începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunile de abuz în serviciu, folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid politic pentru obţinerea de foloase necuvenite, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale. Potrivit unei ordonanţe întocmite de procurorul Iaşinovschi, în cadrul anchetei s-a dispus ridicarea listelor electorale permanente, suplimentare şi complementare utilizate la secţiile de votare din Sectorul 1, liste aflate în custodia Judecătoriei Sectorului 1. De asemenea, procurorul a dispus ridicarea buletinelor de vot utilizate, neutilizate şi nule de la cele 166 secţii de votare din Sectorul 1, stocate în 1.509 saci aflaţi în custodia Tribunalului Bucureşti. Procurorul de la SIIJ consideră că, pentru continuarea cercetărilor, se impun următoarele activităţi de cercetare penală:
- Identificarea buletinelor de vot corespunzător fiecărei secţii de votare;
- Numărarea voturilor din cadrul fiecărei secţii de vot şi confruntarea rezultatelor cu numărul de votanţi înscrişi pe listele de vot corespunzătoare fiecărei din cele 166 secţii de votare din cadrul Sectorului 1 Bucureşti (cât şi a votanţilor înscrişi pe listele suplimentare), care şi-au exprimat dreptul la vot;
- Confruntarea rezultatelor obţinute după numărarea voturilor de la cele 166 de secţii de votare din cadrul Sectorului 1 Bucureşti cu datele înscrise în procesele verbale de consemnare a rezultatelor votării;
- Predarea sacilor cu buletinele de vot şi listele electorale de la cele 166 de secţii de votare din cadrul Sectorului 1 Bucureşti, la camera de corpuri delicte, unde vor fi păstrate până la finalizarea cercetărilor din prezenta cauză.
Procurorul a mai subliniat în ordonanța sa că voturile ar trebui renumărate de către Poliţia Capitalei, pentru că SIIJ nu are un spaţiu corespunzător, iar această activitate necesită un mare număr de lucrători de poliţie judiciară şi mijloace, de care SIIJ nu dispune.
Munca în zadar
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a explicat pentru HotNews.ro că nu există niciun cadru legal pentru a se decide la acest moment anularea alegerilor, indiferent care va fi cursul anchetei penale. „La acest moment lucrurile sunt închise, orice decizie ar fi la nivelul cercetării sau urmăririi penale, că ar putea fi trimis cineva în judecată. În acest moment nu se mai poate decide anularea alegerilor de către nimeni. Nu există cadrul legal ca mandatul unui primar care a depus jurământul să înceteze dacă s-ar constata vreo fraudă electorală”, a precizat șeful AEP.
