Procurorul General trage, din nou, de urechi Curtea de Apel București și cere ICCJ să respingă o sesizare la o problemă de drept ca „inadmisibilă”/ De această dată este vizată Secția a II-a Penală
- Dragoș Bone
- noiembrie 24, 2020
Procurorul General Gabriela Scutea a formulat vineri, 20 noiembrie, un punct de vedere la o problemă de drept ce a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție(ÎCCJ) de către Curtea de Apel Bucureşti(CAB) –Secţia a II-a penală. Chestiunea de drept a cărei soluționare era cerută de judecătorii CAB era următoarea:
„Dacă retragerea de numerar cu carduri falsificate, folosind datele cardurilor copiate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prevăzută de art.250 alin.1 și 2 din Codul penal în concurs ideal cu infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic prevăzută de art.360 din Codul penal sau doar infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art.250 alin.1 și 2 din Codul penal”.
Explicații legate de cauza ce formează obiectul dezlegării
Procurorul general argumentează că, în cazul folosirii la ATM a cardului falsificat sau a celui real, fără consimţământul titularului său, se realizează un acces fără drept la sistemul informatic bancar din care bancomatul face parte, datele transmise şi receptate de acest dispozitiv fiind protejate prin măsuri de securitate încorporate în sistemul de citire a cardurilor şi în codul PIN. Introducerea cardului şi tastarea codului PIN (prin aceasta din urmă operaţiune înlăturându-se măsura de securitate reprezentată de codul de acces), în posesia cărora făptuitorul se află în mod nelegal, determină „recunoaşterea” de către bancomat a cardului falsificat ca fiind un card valid şi permite astfel un schimb de informaţii între posesorul cardului şi mediul de stocare al datelor privitoare la contul bancar, ataşat cardului „recunoscut”. Chiar dacă activitatea infracţională s-ar opri aici, nefiind solicitată nicio operaţiune financiară, infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic este consumată. Urmare a operaţiunilor anterior arătate s-a realizat o interacţiune a făptuitorului cu tehnica de calcul, prin intermediul uneia dintre componentele sistemului (tastatura), manipularea acesteia transformându-se într-o solicitare către unitatea centrală de prelucrare a sistemului, care îi va permite posesorului nelegitim al cardului accesul către datele informatice din sistemul bancar.
Gabriela Scutea afirmă în punctul său de vedere că, din simpla comparare a textelor legale în vigoare și a celor asupra interpretării cărora ÎCCJ s-a pronunţat prin decizia nr.15 din 14 octombrie 2013 dată în interesul legii în dosarul nr.12/2013, rezultă că art.360 din Codul penal în vigoare a preluat dispozițiile art.42 din fosta Lege nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, iar art.250 alin.1 şi 2 din actualul Cod penal a preluat textul art.27 alin.1 şi 2 din Legea nr.365/2002 privind comerțul electronic, în prezent abrogată, completat cu cel al art.1 pct.11 din același act normativ, la care făcea trimitere însuși art.27.
PG cere ca sesizarea să fie declarată inadmisibilă
În opinia procurorului general, intervenția instanței supreme nu este justificată, răspunsul la întrebarea prealabilă ce formează obiectul sesizării regăsindu-se într-o decizie anterioară dată în interesul legii, ale cărei considerente se aplică, mutatis mutandis, și în cauza aflată pe rolul Curții de Apel București –Secția a II-a penală.
“Apreciem că intervenţia instanţei supreme nu este justificată, sesizarea impunându-se a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât, printr-o decizie anterioară dată în unificarea practicii judiciare care îşi păstrează valabilitatea, Înalta Curte a statuat că infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos se reține în concurs ideal cu infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic în ipoteza în care pentru retragerea de numerar se folosește la bancomat un card bancar falsificat – concluzionează Procurorul General, care cere ICCJ să fie respinsă ca inadmisibilă sesizarea Curtea de Apel Bucureşti –Secţia a II-a penală prin care să dea o rezolvare de principiu acestei chestiuni de drept.
Este pentru a doua oară, în decurs de mai puțin de o lună, când Procurorul general al României le predă lecții de drept unor judecători de la CAB. În cazul anterior, Gabriela Scutea a formulat, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, un punct de vedere în problema de drept privind „Interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 17 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic – în sensul de a se stabili instanţa competentă din punct de vedere material procesual de a soluţiona apelul declarat împotriva sentinţei pronunţate de judecătorie în litigiile având ca obiect anularea Deciziilor de instituire a carantinei emise de Direcţia de Sănătate Publică.” Recursul în Interesul Legii a fost formulat de cei 6 judecători ce compun Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti. Procurorul General Gabriela Scutea a apreciat că Recursul în Interesul Legii era inadmisibil, întrucât problema de drept aflată în discuție a fost soluționată pe cale legislativă. Înalta Curte de Casație și Justiție a îmbrățișat punctul de vedere al Procurorului General. Despre acest subiect, Justnews a scris aici și aici.




