Parchetul General a formulat joi, 28 ianuarie, punctul său de vedere în problema de drept ce formează obiectul sesizării cu Recurs în Interesul Legii, în dosarul nr. 2969/1/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, privind “Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.719 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în sensul lămuririi sintagmei <până la soluţionarea contestaţiei la executare>, respectiv dacă aceasta înseamnă până la soluţionarea în primă instanţă a contestaţiei la executare sau până la soluţionarea definitivă a acesteia”.
Termenul de judecată avansat este luni, 8 februarie 2021. Potrivit actului de sesizare, recursul în interesul legii declarat de Avocatul Poporului, în această problemă de drept au fost identificate următoarele orientări de jurisprudenţă:
- Într-o primă orientare, instanţele au apreciat că suspendarea executării silite îşi menține efectele până la soluţionarea contestaţiei la executarea în primă instanţă
- În cea de a doua orientare de jurisprudenţă, instanţele de judecată au avut o abordare diferită, apreciind că suspendarea executării silite îşi menține efectele până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare
Și Avocatul Poporului pledează pentru prima orientare
În opinia autorului sesizării, Avocatul Poporului, prima orientare de jurisprudență este apreciată ca fiind în litera și spiritul legii. Și Procurorul General apreciază că prima orientare de jurisprudență este în litera și spiritul legii.
Gabriela Scutea amintește că problema de drept sesizată prin recursul în interesul legii declarat de Avocatul Poporului a fost discutată şi la întâlnirea reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii cu președinții secţiilor civile ale curţilor de apel, desfăşurată la sediul Curţii de Apel Timişoara în perioada19-20 noiembrie 2015, opinia unanimă a participanților fiind în sensul celor exprimate în punctul de vedere al INM, potrivit căruia, „ suspendarea executării silite este limitată în timp până la momentul soluţionării în primă instanţă a contestaţiei la executare”. De asemenea, se precizează că, sesizată fiind în scopul pronunţării unei hotărâri prealabile în această problem de drept, prin decizia nr.27 din 3 iunie 2019, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respingând sesizarea, a reţinut, în considerentele 32 şi 33, din multitudinea hotărârilor judecătoreşti comunicate în vederea soluţionării sesizării, că jurisprudenţa diferă chiar şi în circumscripţia aceleiaşi curți de apel sau aceluiaşi tribunal. În opinia procurorului general, chestiunea de drept neavând un caracter de noutate, interpretarea şi aplicarea unitară a legii poate fi asigurată numai prin formularea unui recurs în interesul legii.
Gabriela Scutea mai spune că jurisprudenţa anexată recursului în interesul legii exemplifică orientările aflate în divergenţă, cu observația că, din examinarea hotărârilor judecătoreşti care au adoptat cea de-a doua orientare, opinia în sensul că măsura suspendării executării silite durează până la data soluţionării definitive a contestaţiei la executare, rezultă exclusiv din dispozitivul încheierilor pronunţate în soluţionarea cererilor de suspendare a executării silite, în motivarea acestora nefiind dezvoltate considerente sub acest aspect.
Procurorul general susține că se observă astfel o perfectă concordanță între rezultatele diferitelor metode de interpretare utilizate pentru soluționarea acestei probleme de drept și faptul că părțile au la dispoziție mecanisme procedurale pentru a obține o nouă suspendare a executării silite după reluarea acesteia.
Concluzionând, Gabriela Scutea opinează că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.719 alin.(1) din Codul de procedură civilă, sintagma <<până la soluţionarea contestaţiei la executare>, desemnează soluţionarea în primă instanţă a contestaţiei la executare și prin urmare solicită admiterea sesizării de recurs în interesul legii formulată de Avocatul Poporului şi pronunțarea unei hotărâri prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii în problema de drept sesizată.
