Procesul de 140 milioane de dolari pentru recuperarea „creanței Libia” de la moștenitorii lui Dinu Patriciu, amânat din cauza protestului avocaților

Exclusivitate

Magistrații Curții de Apel București au amânat, la termenul din 22 februarie 2024, judecarea dosarului în care Statul Român încearcă recuperarea „creanței Libia” de la moștenitorii lui Dinu Patriciu, din cauza protestului avocaților bucureșteni. Următorul termen de judecată în litigiul în care pârâții –  OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTION S.A.,  Ana Patriciu, Maria Patriciu, Dana Rodica Patriciu – sunt reprezentați de firme grele din avocatură (S.C.A. DRAGNE & ASOCIAŢII, SCA ŢUCA ZBÂRCEA & ASOCIAŢII,  SCA VILĂU & ASOCIAŢII, SCPA MOLOMAN, LAZĂR ŞI ASOCIAŢII), a fost fixat pentru 28 martie 2024.

Statul Român încearcă să recupereze „creanța Libia” de la moștenitorii lui Dinu Patriciu, respectiv de la fiicele sale, Ana și Maria Patriciu,  de la o fostă soție a lui Dinu Patriciu, Sabina, mama celor două fete, de la a doua sa soție, Dana Rodica Patriciu, precum și de la firma OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTION S.A. (fosta ROMPETROL SA). Creanța petrolieră Libia se referă la valoarea lucrărilor de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră efectuate de România în Libia în perioada 1980-1992. Mai multe despre această creanță puteți afla în articolul Profit.ro. Suma aflată în dispută este de 58.521.056 dolari, la care se adaugă dobânda legală calculată de la data de 05.01.2001 până la plata efectivă a debitului. Centrul de Investigații Media a scris că ANAF calculase valoarea totală actualizată a prejudiciului din speță la peste 140 milioane de dolari, respectiv prejudiciu de peste 58 de milioane de dolari, la care se adaugă dobânzi și penalități de peste 83 de milioane de dolari.

Dosarul, ping-pong între instanțe

După ce în mai 2018, Tribunalul București a decis să admită în parte cererea de chemare în judecată, obligând pârâtele Ana Patriciu, Dana Rodica Patriciu și Maria Patriciu la plata către reclamant (Ministerul Finanțelor) a sumei de 58.521.056 USD la care se adăuga dobânda legală calculată de la data de 05.01.2001 până la plata efectiva a debitului, în iunie 2019, Curtea de Apel București a decis să admită  apelurile, să anuleze încheierile şi sentinţa atacată şi să trimită cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti -Secţia a VI-a.  La mijlocul lunii martie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât să respingă recursul declarat de OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTION S.A. împotriva deciziei civile pronunţate în iunie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a civilă.

Ulterior, dosarul a fost reluat la Tribunalul București, care, în decembrie 2021, a pronunțat următoarea soluție:

  • Solutia pe scurt: Respinge excepţia prescripţiei ca neîntemeiată. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâtele, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 58.521.056 USD, în echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii, reprezentând despăgubiri, la care se adaugă dobânda legală de la data de 05.01.2001 şi până la data plăţii. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 24.12.2021.

Miza procesului

Dinu Patriciu, care a preluat în anul 1998 managementul Rompetrol, a fost găsit vinovat pe latură penală că și-ar fi însușit sume de bani gestionate de Rompetrol și care ar fi trebuit virate către bugetul de stat, sume provenind din contractele de cooperare economică internațională derulate de Statul Român în Libia. Prejudiciul reținut de instanța penală era de 58.521.056 USD, fiind cauzat urmare a nevirării către bugetul de stat a sumelor provenite din compensațiile suplimentare la Acordul EPSA – Acordul de Explorare și Împărțire a Producției (Exploration and Production Sharing Agreement- EPSA). Potrivit rolii.ro, după ce instanța penală a dispus încetarea procesului penal și a lăsat nesoluționată acțiunea civilă față de inculpatul Patriciu Dan Costache (Dinu), care a decedat în august 2014, Ministerul Finanțelor a formulat acțiune în instanță întemeiată pe răspunderea civilă delictuală a membrilor familiei lui Dinu Patriciu. Astfel, Ana Patriciu, Maria Patriciu și Dana Rodica Patriciu au fost chemate în judecată în calitate de moștenitoare ale autorului faptei ilicite, Patriciu Dan Costache.

Prin urmare – susținea reclamantul Ministerul Finanțelor –  pârâtele în calitate de succesoare (acestea acceptând succesiunea defunctului) au dobândit calitate procesuală pasivă în cauză, nefiind necesar emiterea certificatului de moștenitor, prejudiciul solicitat de către reclamant reprezentând un pasiv al moștenirii, pârâtele trebuind să răspundă în final corespunzător cotelor legale și testamentare ce li se cuvin. Legat de această cauză, magistrații au apreciat că termenul de prescripție este cel de 25 de ani, termen care nu s-a împlinit, chiar luând ca dată de început a prescripției anul 1999.

Cum s-au complicat lucrurile

La data introducerii acțiunii (06.03.2015) succesiunea nu a fost dezbătută, așa că nu a fost stabilită masa succesorală și nici nu s-a realizat repartizarea bunurilor între moștenitori (dosarul succesoral înregistrat la Societatea Profesională Notarială Mentor fiind suspendat, aspect necontestat de părți). În condițiile în care în august 2015 Melanie A. Chen a renunțat la dreptul succesoral și a apărut un nou succesor (Sabina Patriciu – S.P.), Curtea de Apel București a constatat că Tribunalul București avea obligația de a pune în discuție acest aspect și de a dispune atragerea în proces a succesorului S.P., întrucât la proces trebuie să stea toți moștenitorii defunctului.  Neprocedând la introducerea în cauză a ultimului moștenitor (S.P.), Curtea a constatat că se impune anularea încheierii din 18.11.2016 și, pe cale de consecință, a sentinței civile nr.1689/ 31.05.2018 a Tribunalului București-Secția a VI a, și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe (având în vedere că s-a solicitat expres prin cererea de apel).

De ce a fost introdusă în cauză fosta S.C. Rompetrol S.A

Instanța apreciase ca întemeiată critica apelantei-reclamante Ministerul Finanțelor,  dat fiind faptul că, prin Decizia penală nr. 1156/A din 07.10.2014 a Curții de Apel București-Secția I, nu s-a judecat nici acțiunea civilă formulată împotriva lui Dinu Patriciu, nici cererea de atragere a răspunderii civile solidare a comitentului S.C. Rompetrol S.A (actuală OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTION S.A), al cărui administrator a fost Dinu Patriciu, instanța penală lăsând nesoluționată latura civilă a cauzei penale.

Reclamantul Ministerul Finanțelor (Statul Român) a susținut existența răspunderii solidare a persoanelor care au fost condamnate atât pe latură penală, cât și civilă, iar acțiunea civilă îndreptată împotriva lui Dinu Patriciu nu a fost soluționată de instanța penală întrucât a intervenit decesul acestuia. În aceste condiții, instanța a apreciat că reclamantul are dreptul de a chema în judecată pe toți cei care au avut o legătură cu debitorul decedat, căci interesul creditorului este să aibă cât mai mulți debitori solvabili pentru a–și crește șansele de a-i fi reparată integral dauna.

spot_img

Articole recente

După ce s-a bătut cu punctul în piept invocând practici înșelătoare, ANPC nu s-a mai deranjat să-și motiveze recursul în litigiul cu o bancă

O decizie controversată În  mai 2023, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), prin vocea fanfaronului său șef Horia Constantinescu, anunța...

Mai multe articole din aceeași categorie