Justnews.ro

Joi, 4 februarie 2021, la Înalta Curte de Casație și Justiție este programat un nou termen în procesul în care se judecă apelul formulat în dosarul Gheorghe Ursu, privind săvârșirea infracțiunii contra umanității, prevăzută de art.439 din Codul penal. La procesul desfășurat la Curtea de Apel București, judecătoarea Mihaela Niță a pronunțat la 17 octombrie 2019 o hotărâre prin care cei 3 inculpați din dosar – Pârvulescu Marin, Hodiș Vasile și Postelnicu Tudor – au fost achitați. Decizia judecătoarei a provocat o emoție puternică, consternare și a fost puternic criticată (detalii legate de motivarea sentinței și poziția exprimată de Andrei Ursu, fiul disidentului aici, aici și aici)

Cine a fost Gheorghe Ursu

Adevărul amintește că Gheorghe Ursu a fost unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi anticomunişti. Inginer de construcții și poet căruia prietenii îi spuneau Babu, Gheorghe Ursu a fost cercetat de Securitate în anii ’80, după ce a trimis scrisori către postul „Europa Liberă“, fiind acuzat şi de faptul că ţinea un jurnal în care nota ororile sistemului opresiv comunist. A fost arestat la 21 septembrie 1985 pentru că avea în posesie sume în valută, echivalentul a 20-25 de dolari (15 dolari SUA, 10 mărci vest germane, 40 coroane daneze, 40 mărci est germane, 1 shekel israelian, 3000 lire italiene), un caz tipic de înscenare orchestrat de Securitate, pentru a nu fi acuzată pe plan internaţional de persecuţie pe criterii politice. Gheorghe Ursu a fost închis într-o celulă, dar era scos zilnic și „interogat”, prin „metode specifice”, de către angajații Securității.

În urma bătăilor primite din partea a doi deținuți de drept comun recidiviști extrem de violenți, Marian Clită şi Gheorghe Radu, închiși în aceeași celulă cu el, Gheorghe Ursu a murit la 17 noiembrie 1985.  Familiei i s-a comunicat câteva zile mai târziu că a decedat, dar nu și cauza decesului. Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei, a relatat ulterior că „atunci când i-a văzut cadavrul, avea urme vizibile de lovituri pe față, gât, umeri; avea spatele brăzdat, pe toata lungimea, de urme de schingiuire; avea la mâini urme adânci de cătușe, prin care se vedeau oasele încheieturilor”. 

Autoritățile comuniste au notat drept cauză oficială a morții o „peritonită”, iar procurorul Vasile Manea Drăgulin (ce a ajuns mai târziu procuror general al României în anii 90, în perioada regimului Iliescu) a stabilit în 1985 că moartea disidentului nu ar fi fost violentă și a dispus neînceperea urmăririi penale.

Condamnări legate de cazul Ursu

După mai bine de 10 ani de la prăbușirea dictaturii comuniste, în anul 2000, Marian Clită, unul din cei doi deţinuţi de drept comun care l-au bătut pe disidentul Gheorghe Ursu, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare.  În 2003, și cei doi colonei de Miliţie, Tudor Stănică şi Mihail Creangă, care au dat ordin ca Ursu să fie introdus în celula infractorilor deosebit de violenţi cu intenţia clară de a fi ucis, au fost condamnaţi la câte 20 de ani de închisoare. În 2005, un fost general SRI, Eugen Grigorescu, a fost primit o condamnare de 3 ani de închisoare în legătură cu dispariția jurnalului lui Gheorghe Ursu.

Daune morale de 3 milioane euro

La procesul care se judecă în prezent la instanța supremă, membrii familiei disidentului (Ursu Andrei-Horia, Ursu Sorana și Ursu Olga) s-au constituit părți civile cu suma de 100.000 euro, reprezentând daune materiale și cu suma de 3.000.000 euro, reprezentând daune morale. Familia lui Gheorghe Ursu solicitase totodată instanței luarea tuturor măsurilor asigurătorii față de inculpați, în vederea asigurării reparării pagubei produse prin infracțiune. La solicitarea inculpaților, încă de acum 3 ani, în cauză s-a dispus introducerea, în calitate de părți responsabile civilmente, a Statului Român (prin Ministerul Finanțelor Publice), a Serviciului Român de Informații și a Ministerului Afacerilor Interne.

Măsuri asiguratorii

Înainte de pronunțarea hotărârii din octombrie 2019, instanța de judecată a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea sechestrului asigurător, pentru garantarea reparării pagubei, asupra următoarelor bunurile mobile și imobile aparținând inculpaților, până la concurența valorii reprezentând echivalentul în lei al sumei de 3 100 000 euro:

  • cota de ½ din imobilul construcție situat în municipiul București, proprietatea inculpatului Pârvulescu Marin.asupra căruia se va realiza notare ipotecară, potrivit art.253 alin.4 din Codul de procedură penală;
  • cota de ½ din autoturismul marca Dacia 1300 proprietatea inculpatului Pârvulescu Marin.
  • acțiunile deținute de inculpatul Pârvulescu Marin, respectiv 6 acțiuni  la SIF1 Banat-Crișana SA, 10 acțiuni  la SIF2 Moldova, 32 acțiuni  la SIF3 Transilvania SA, 1177 acțiuni  la SIF4 Muntenia SA și 10 acțiuni  la SIF5 Oltenia SA și dividendele la care acțiunile respective dau dreptul, cu reținerea acestora de către instituția plătitoare, urmând a fi realizată notarea corespunzătoare la Depozitarul Central SA.
  • sumele de bani aflate în conturile deschise pe numele inculpatului Pârvulescu Marin.
  • imobilul construcție situat în municipiul București, proprietatea inculpatului Hodiș Vasile, asupra căruia se va realiza notare ipotecară, potrivit art.253 alin.4 din Codul de procedură penală;
  • autoturismul marca Skoda Octavia, proprietatea inculpatului Hodiș Vasile
  • acțiunile deținute de inculpatul Hodiș Vasile, respectiv 40 acțiuni la Semănătoarea, 6 acțiuni  la SIF1 Banat-Crișana SA , 10 acțiuni  la SIF2 Moldova, 32 acțiuni  la SIF3 Transilvania SA, 38 acțiuni  la SIF4 Muntenia SA și 10 acțiuni  la SIF5 Oltenia SA și dividendele la care acțiunile respective dau dreptul, cu reținerea acestora de către instituția plătitoare, urmând a fi realizată notarea corespunzătoare la Depozitarul Central SA.
  • sumele de bani aflate în conturile deschise pe numele inculpatului Hodiș Vasile
Poprire pe pensii

Tot atunci se instituise, în același scop, poprire asiguratorie asupra unei cote de 1/3 din pensia, în valoare netă de  4.765 lei, încasată de inculpatul Postelnicu Tudor de la Casa Locală de Pensii Sector 1 București, asupra unei cote de 1/3 din pensia, în valoare netă de  4.082 lei, încasată de inculpatul Pârvulescu Marin de la Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informații și a asupra  unei cote de 1/3 din pensia, în valoare netă de  5.091 lei, încasată de inculpatul Hodiș Vasile de la Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informații, cu reținerea acesteia de către terțul poprit.

Eduard Hellvig: SRI condamnă explicit crimele și abuzurile Securității

În noiembrie anul trecut, la comemorarea a 35 de ani de la moartea disidentului Gheorghe Ursu, directorul SRI, Eduard Hellvig, a transmis un mesaj clar de delimitare a instituției de acest abuz și de condamnare a crimelor fostei Securități.  „Reafirm fără echivoc că Serviciul Român de Informaţii nu numai că se delimitează ferm de crimele şi abuzurile Securităţii, ci le condamnă explicit. Între Serviciul Român de Informaţii şi Securitatea comunistă nu există şi nu va exista vreodată nici o formă de înţelegere sau compatibilitate, cum nu există între valorile unui regim democratic şi orice formă de totalitarism. Serviciul Român de Informaţii îşi menține hotărârea fermă de a sprijini procesul prin care societatea românească doreşte să se elibereze definitiv de tenebrele trecutului” a fost mesajul transmis de directorul SRI, Eduard Hellvig.

Asasinarea lui Gheorghe Ursu, la ordinul odiosului instrument aflat în mâna regimului comunist, ce a fost în realitate Departamentul Securității Statului (Securitatea), rămâne oricum o pată întunecată pe obrazul României, care nu va putea fi ștearsă niciodată.  Și nicio sumă nu va fi suficientă pentru a compensa abominabila crimă…

foto:tvr.ro

Alte articole