Primăria Municipiului Cluj-Napoca, condusă de Emil Boc, alături de Consiliul Local, în calitate de reclamanți, au chemat în judecată, la Curtea de Apel București, pe pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC AISBL). Procesul a debutat în 23 octombrie, iar următorul termen de judecată a fost fixat de instanță pentru 19 februarie 2024.
Mărul discordiei
Reclamanții cer anularea Hotărârii 96 din 16 februarie 2022, luată în unanimitate de membrii Colegiului Director al Consiliului Anti-discriminare. CNCD a fost sesizat de către petentul Centrul European pentru Drepturile Romilor în legătură cu discriminarea indirectă, determinată de unul dintre criteriile de eligibilitate stabilit în H.C.L. nr. 434/2015 privind modificarea şi completarea Anexelor 1, 2 şi 3 la Hotărârea HCL nr. 150/2013 privind criteriile de punctare pentru soluţionarea cererilor de locuinţe sociale şi repartizarea acestora în regim de închiriere, începând cu anul 2014, formularele de înscriere pe listele de priorităţi la locuinţe sociale, documentele justificative pentru întocmirea dosarelor, stabilirea datei şi locului de depunere a dosarelor, precum şi modul de comunicare a acestor informaţii către solicitanţi, criterii care exclud de la alocarea locuinţelor sociale solicitanţii şi membrii familiei acestora (soţ, soţie, copii care locuiesc împreună) care ocupă sau au ocupat în mod abuziv o proprietate deţinută de statul român/în administrarea Consiliul Local Cluj-Napoca/Municipiului Cluj-Napoca sau în proprietatea Municipiului ClujNapoca, pe raza municipiului Cluj-Napoca.
Petentul a susținut că, deşi aparent neutru, acest criteriu de eligibilitate are un efect disproporţionat asupra romilor, fapt ce constituie o discriminare indirectă a populaţiei rome în accesarea unei locuinţe sociale. Această cerinţă privind accesul la locuinţele sociale are drept consecinţă respingerea solicitărilor depuse de familii aparţinând minorităţii rome din Municipiul Cluj-Napoca. Aceste persoane aparţin în mod evident unei categorii marginalizate, locuind în condiţii neadecvate şi sunt discriminate de autorităţile locale pe motivul că ei sau membrii familiilor lor au ocupat în mod ilegal proprietatea publică, chiar dacă nu dispun de mijloacele economice şi financiare pentru a accesa o locuinţă de pe piaţă, în multe cazuri fiind efectiv fără adăpost. Petentul a mai arătat că, deşi cerinţa ca potenţialii solicitanţi şi/sau membrii familiilor acestora să nu fi ocupat în mod ilegal proprietatea publică poate părea justificată de un scop legitim, precum asigurarea ordinii şi protejarea proprietăţii, totuși această condiţie afectează în mod disproporţionat şi negativ persoanele aflate în cele mai dificile condiţii economice, în special populaţia romă, care se confruntă cu problema lipsei de adăpost şi a fost de multe ori subiectul evacuării în Cluj – Napoca. Petentul a adus ca argument situația celor aproximativ 1.500 de persoane ce locuiesc în patru aşezări informale diferite, în jurul depozitului de deşeuri Pata-Rât, cea mai mare aşezare informală a romilor din municipiu, situată la câţiva kilometri distanţă de centrul oraşului. Petentul a susținut că fapta de discriminare se săvârşeşte ori de câte ori o persoană care solicită locuinţă socială devenită eligibilă ca urmare a criteriilor cuprinse în cele două HCL şi din care sunt excluse persoanele aşa-zis ocupante abuziv a unor imobile de locuit. Prin urmare, în opinia petentului, ori de câte ori se atribuie o locuinţă socială unor cetăţeni, excluzându-se de la criteriile de eligibilitate persoanele ce se pretinde că ocupă abuziv o altă locuinţă, se săvârşeşte un fapt de discriminare.
Ce a decis CNCD
CNCD, prin Hotărârea 96/2022, a constatat că faptele sesizate constituie fapte de discriminare, conform art. 2 alin. (3), art. 2 alin. (6) şi art. 10 lit. h) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare și a sancționat partea reclamată cu sancțiunea contravențională a Avertismentului, potrivit art. 2 alin. (11) şi art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, coroborat cu art. 7 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare
CNCD a obligat partea reclamată să publice un rezumat al hotărârii CNCD pe site-ul propriu și de asemenea a recomandat părţii reclamate să iniţieze revizuirea Hotărârii Consiliului Local nr. 434/2015 pentru modificarea şi completarea Anexelor nr. 1, 2 şi 3 la Hotărârea nr. 150/2013 prin completarea punctului 3 din Anexa 1, cap. I, lit. A și lit. B.
