Justnews.ro

Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – organizația județeană Sălaj –  a dat în judecată Biroul Electoral Central, cerând judecătorilor de la ICCJ anularea Procesului–Verbal nr.18/BEC/SCD/11.09.2020 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor 2020 din data de 6 decembrie 2020. Marți, 15 septembrie, instanța supremă a decis:

  • Detalii soluţie: Respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat împotriva Procesului–Verbal nr.18/BEC/SCD/11.09.2020 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor 2020 din data de 6 decembrie 2020. Definitivă.Fără cale de atac conform art.115 alin.2 din Legea nr.208/2015. Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Pronunţată astăzi, 15 septembrie 2020. pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a format dosar asociat nr.2421/1/2020/a1.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au admis totuși în parte sesizarea formulată de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat și au decis să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 alin.1 şi 2 din Legea nr.208/2015.

Articolul 11 aliniatul 1 prevede că:

  • La nivel național se constituie un Birou Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, conform legii, precum și un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.

Iar Articolul 11 aliniatul 2 stipulează că:

  • Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, în cea dea treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Data, ora și locul ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris partidelor politice de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu cel puțin o zi înainte de ziua desfășurării, și se aduce la cunoștință publică prin presa scrisă și audiovizuală. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți poate participa câte un reprezentant, desemnat ca atare, al fiecărui partid politic. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președintele și de primmagistratul-asistent ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procesul-verbal constituie actul de învestire.
  • FOTO: wikimedia.org

Alte articole