În data de 24 iulie 2024, la Curtea Militară de Apel București, a fost depus de către apărătorul ales al inculpaţilor Nicolae și Elena Ceaușescu, în numele moștenitorului Oprean Ioan Mircea (fostul soț al Zoei Ceaușescu, fiica cuplului dictatorial Elena și Nicolae Ceaușescu) apelul împotriva sentinţei 1/25.XII.1989, pronunţată în dos.1/1989, de Tribunalul Militar Teritorial București, constituit conf. Lg. 58/1968 şi a Hot. din 24.XII.1989 a Consiliului Frontului Salvării Naționale și prin care cei doi soți Ceaușescu au fost condamnați la moarte și executați la Târgoviște, în prima zi de Crăciun a anului 1989. La data de 18 septembrie 2024, instanța militară de apel a admis excepția de necompetență după calitatea persoanei și a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curții de Apel București. Decizia era definitivă.
Așa a ajuns să fie înregistrat dosarul cuplului dictatorial la data de 11 octombrie 2024, pe rolul Curții de Apel București. La primul termen de judecată, din 23 ianuarie 2025, instanța a decis să amâne judecarea cauzei la data de 20 februarie 2025, moment la care a constatat ivit conflictul negativ de competență:
- Solutia pe scurt: Decizia penală nr.247/A din 20 Februarie 2025 – Admite excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu de către instanţă. Conform art. 50 alin. 1 C.pr.pen. declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii Militare de apel Bucureşti. În temeiul art. 51 alin. 1 C.pr.pen. constată ivit conflictul negativ de competenţă şi trimite cauza instanţei ierarhic superioară comună, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Fără cale de atac, conform art. 50 alin. 4 C.pr.pen. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20.02.2025.
Într-un demers separat, în aceeași zi de 24 iulie 2024, și la aceeași Curte Militară de Apel București, Mircea Oprean a înaintat, în nume propriu și în numele apelanților intimați-inculpați Nicolae și Elena Ceaușescu, o cerere de reconstituire a dosarului nr.1/1989 al Tribunalului Militar Excepţional Bucureşti, prin care cei doi soți au fost condamnați la moarte și executați la Târgoviște, în prima zi de Crăciun a anului 1989. După cum a relatat publicația Fanatik, demersul ginerelui cuplului care a condus dictatorial România, vreme de un sfert de secol, viza dispariția ”dosarului Ceaușescu”, imediat după redactarea sentinței pronunțate de judecătorul Gică Popa, la începutul lunii ianuarie 1990. Dosarul a fost reconstituit ulterior de către Tribunalul Militar Teritorial București (Actualul Tribunal Militar București) pe baza unor copii publicate în presă. Litigiul a fost inițiat fiindcă reprezentantul familiei Ceaușescu contesta legalitatea acelui înscris, căruia i s-a oferit în mod artificial o valoare de act oficial și care nu conținea elemente obținute în cursul urmăririi penale sau judecătorești, obligatorii într-un dosar penal. În 14 noiembrie 2024, Curtea Militară de Apel s-a pronunțat cu privire la cererea formulată de Mircea Oprean:
- Solutia pe scurt: În temeiul art. 547, alin. 6 C.pr.pen. raportat la art. 421, alin. 1, pct. 1, lit. a C.pr.pen. cu referire la art. 409, alin. 1, lit. b și f, alin. 2 C.pr.pen., respinge ca inadmisibile apelurile declarate de către Oprean Ioan Mircea, pentru inculpații Ceaușescu Nicolae și Ceaușescu Elena și în nume propriu, împotriva sentinței penale nr.46 din 19.03.2004 pronunțate de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti în dosarul nr.417/2003. În temeiul art. 275, alin. 2 C.pr.pen. obligă apelantul Oprean Ioan Mircea la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată conform art. 405, alin. 2 C.pr.pen., azi, 14.11.2024.
Procesul soților Ceaușescu a început în data de 25 decembrie 1989, la ora 13:20 și s-a terminat în jurul orei 14:40, în garnizoana din Târgoviște. Capetele de acuzare erau:
• Genocid – peste 60.000 victime;
• Subminarea puterii de stat prin organizarea de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat. Infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești, prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în orașe etc;
• Subminarea economiei naționale;
• Încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse la bănci în străinătate.
Wikipedia menționează că, din punct de vedere juridic, „procesul Ceaușescu” a avut loc prin încălcarea mai multor norme procesuale legale, și anume: lipsa unui act de sesizare și neînregistrarea acestui act, necomunicarea către inculpați a actului de sesizare, neefectuarea urmăririi penale și a expertizei psihiatrice în timpul urmăririi penale, nefixarea termenului de judecată, imposibilitatea alegerii apărătorilor, nerespectarea termenului de declarare a recursului și nejudecarea acestuia. În plus, legislația în vigoare nu permitea aplicarea pedepsei cu moartea la mai puțin de zece zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a verdictului de condamnare la pedeapsa capitală.
