Doru Simovici este om de afaceri, șef al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Bacău și fost director general al ROMEXPO SA, societate ce reprezintă unul dintre cei mai prestigioși organizatori de târguri, expoziții și evenimente din România.
Ionel Gagu este de asemenea om de afaceri, președinte la Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură Buzău și actual Președinte/Director General al ROMEXPO SA.
La data de 23 martie 2022, anterior convocării şedinţei Adunării Generale a Camerei de Comerţ si Industrie a României (CCIR), a fost înregistrată și comunicată membrilor forului reprezentativ cu statut de preşedinţi ai Camerelor judeţene, precum și membrilor conducerii executive ai CCIR, o „Scrisoare deschisă privind organizarea, administrarea și funcționarea ROMEXPO SA”, document ce purta nr.1661/23.03.2022 și era semnat de către Simovici Doru – preşedintele CCI Bacău. În conținutul acestei scrisori se făceau o serie de afirmații la adresa actualului șef al instituției, care era acuzat că se face vinovat de pierderile economice suferite de ROMEXPO prin scăderea numărului de evenimente organizate, era indusă ideea că administrarea ROMEXPO SA este lipsită de viziune și performanță, că existau deficiențe majore din punct de vedere organizatoric al societății, și că persoanele aflate în conducerea instituției acordau preferențial contracte, permițând astfel căpușarea societății. Considerând că prin această acțiune s-au adus grave atingeri onoarei și reputației președintelui Ionel Gagu și imaginii ROMEXPO SA în fața mediului de afaceri, acțiune ce ar fi fost întreprinsă doar din dorința de a se răzbuna pentru demersurile penale formulate de conducerea societății, Ionel Gagu și ROMEXPO SA, în calitate de reclamanți, l-au chemat în judecată pe pârâtul Doru Simovici. Prin intermediul cererii de chemare în judecată, depusă la Tribunalul București, la data de 18 mai 2022, reclamanții au solicitat instanței obligarea pârâtului la plata sumei de 100.000 euro, reprezentând daune morale, publicarea unui comunicat (de tip anunţ) cu suportarea cheltuielilor aferente pe prima pagina a site-ului www.ccibc.ro la loc vizibil/lizibil, pe o perioadă de un an, precum si transmiterea acestuia, cu confirmare de primire, către toate camerele județene, membre ale CCIR si către toate celelalte persoane, destinatari ai Scrisorii deschise nr. 1661/23.03.2022. Totodată, reclamanții au solicitat și plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
În octombrie 2023, instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată. În motivarea judecătorului, consemnată de rejust.ro, se arăta că cele cuprinse în Scrisoarea deschisă nu reprezintă acuzații la adresa acestora, ci doar au fost supuse atenției suspiciunile pe care Camera de Comerț și Industrie Bacău, prin președintele său, le are cu privire la performanțele profesionale ale conducerii ROMEXPO. Din dispozițiile art. 12 și 13 din Statutul Camerei Naționale, reiese că membrii Camerei Naționale au dreptul să propună activități în interesul membrilor în conformitate cu prevederile legale, să inițieze moțiuni de cenzură în condițiile statutului și să sesizeze Camera Națională despre problemele care privesc interesele generale ale membrilor. Întrucât problemele sesizate au fost aduse la cunoștința membrilor acționarului principal al Romexpo, nu se poate afirma că dreptul la imagine al Romexpo a fost afectat, aceasta întrucât dreptul la imagine, recunoscut unei persoane juridice prin disp art. 257 C.civ., nu poate fi încălcat când acțiunile pretins ilicite nu au fost efectuate așa încât să ajungă la cunoștința altor persoane, diferite de cele care fac parte din organele proprii sau din organele persoanelor ce compun acționariatul acesteia. Din cuprinsul scrisorii, reiese că propunerile formulate de președintele Camerei de Comerț Bacău privesc doar activitățile ce interesează Camera Națională (de vreme ce ROMEXPO are ca acționar majoritar această organizație) iar în calitatea sa de reprezentant al unui membru al Camerei Naționale acesta are dreptul să sesizeze Adunarea Generală cu astfel de probleme. Judecătorul a mai afirmat că prin Scrisoarea deschisă nu se fac afirmații neîndoielnice ci dimpotrivă, se arată că există suspiciuni și prezumții cu privire la aspectele semnalate, sens în care se propun măsuri care să verifice dacă aceste suspiciuni sunt reale sau nu. Or, se constată că în cauză pârâtul Doru Simovici și-a exercitat un drept rezultat din dispozițiile mai sus menționate, așa că nu se poate reține existența unei fapte ilicite în sarcina sa. Împrejurarea că, prin conținutul scrisorii, reclamantul Ionel Gagu a fost pus într-o lumină nefavorabilă fiind vizată în special activitatea sa, nu conduce la concluzia existenței unei fapte ilicite. Tribunalul constată că în cauză nu sunt întrunite cerințele prev. de art. 1349 și 1357 C.civ., pentru atragerea răspunderii civile delictuale, în lipsa unei fapte ilicite, așa încât cererea principală formulată de reclamantele-pârâte va fi respinsă ca neîntemeiată.
Cei doi reclamanți au formulat apel, care a fost soluționat zilele trecute de Curtea de Apel București, dar decizia nu este definitivă:
- Solutia pe scurt: Respinge apelul, ca nefondat. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la CAB. Pronunţată azi, 24.04.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
