Pentru buna desfășurare a actului de justiție, UNBR solicită Parlamentului includerea expresă a avocaților ca beneficiari ai accesului la informații clasificate, similar cu poziția magistraților

Exclusivitate

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) solicită Parlamentului să îi includă și pe avocați ca beneficiari ai accesului la informații clasificate, alături de magistrați și magistrați asistenți.  Solicitarea a fost adresată președintelui Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaților, Nicuşor Halici.  UNBR a prezentat marți, 27 octombrie 2020, punctul său de vedere referitor la Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate (Pl-x nr. 659/2020). Prin proiectul de lege se introduce un nou articol, art. 131 cu următorul cuprins:

 ’’Art. 131 – Avizul, retragerea, sau după caz respingerea acordării certificatului de securitate sau autorizației de acces pentru persoanele cu atribuții nemijlocite in domeniul protecției informațiilor clasificate se transmit, motivat către solicitant și către beneficiarul nemijlocit.”

În expunerea de motive aferentă proiectului de lege se arată că „întrucât aduc o limitare drepturilor si libertăților fundamentale, actele administrative trebuie sa respecte o anumita formă. Orice ingerință a statului in sfera drepturilor si intereselor private trebuie sa fie bine definita pentru a nu deschide drumul arbitrariului si abuzului.”

Mergând pe același raționament, UNBR apreciază că se impune și completarea art. 7 din Legea nr. 182/2002, prin includerea expresă a avocaților ca beneficiari ai accesului la 2 informații clasificate în condițiile alin. (4) și (5), alături de magistrați și magistrați asistenți. Alin. (4) și (5) ale art. 7 au, la momentul actual următoare redactare:

 (4)Accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) şi e), este garantat, sub condiţia validării alegerii sau numirii şi a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane:

a)Preşedintele României;

b)prim-ministru;

c)miniştri;

d)deputaţi; e)senatori;

f)judecători;

g)procurori;

h)magistraţi-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, în concordanţă cu atribuţiile specifice, sunt îndreptăţiţi să aibă acces la informaţiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituţiilor din care aceştia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoştinţă de responsabilităţile ce le revin privind protecţia informaţiilor clasificate şi au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3).

(5)Pentru judecători, procurori şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedura internă prevăzută la alin. (4) se stabileşte prin regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii şi avizat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

Potrivit UNBR, se observă că avocații sunt excluși de la procedura prevăzută pentru partenerii lor în desfășurarea actului de justiție (judecătorii și procurorii).

În prezent, pentru a putea asista și reprezenta partea în procese, avocatul este nevoit să apeleze la procedura prevăzută de art. 28 din Legea pentru informațiile „secretele de stat”. În ce privește informațiile „secret de serviciu” există un ”vid legislativ” cu privire la autorizarea avocaților pentru accesul la acest tip de documentele clasificate din dosarele aflate pe rolul instanțelor și în care aceștia au împuternicire avocațială. În practică, UNBR a emis aceste autorizații, în baza unei proceduri de lucru agreată cu ORNISS, dar există situații în care anumite instanțe nu au mai considerat valide autorizațiile emise de UNBR, indicând avocaților să solicite aceste autorizații fie la ORNISS fie la instituția care a clasificat documentele respective. ORNISS nu are în atribuțiile sale emiterea autorizațiilor de acces ”secret de serviciu” ci doar accesul la informații naționale clasificate, respectiv ”secret”, ”strict secret” și ”strict secret de importanță deosebită”.

Practica a demonstrat că instituțiile care au depus la dosar 3 documente clasificate de acestea nu autorizează avocatul pentru a putea avea acces la informațiile clasificate, de regulă aceste instituții având calitatea de parte în dosar (partea adversă). Se poate observa că egalitatea de arme dintre părți și dreptul la apărare nu sunt asigurate prin dispozițiile legale în vigoare, de multe ori avocatul fiind în imposibilitate de a-și exercita profesia în condițiile Constituției României și Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

În opinia UNBR, prin completarea art. 7 cu un alineat destinat avocaților, urmând ca procedura propriu-zisă să fie reglementată de regulament elaborat de UNBR şi avizat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, similar cu poziția magistraților, se pot rezolva toate aspectele sus menționate și s-ar asigura o protecție adecvată drepturilor si libertăților fundamentale ale cetățeanului care este parte într-un proces în care există informații clasificate.

foto:sri.ro

spot_img

Articole recente

De ce i-au dat dreptate judecătorii avocatului Viorel Mocanu, reprezentantul PSD la BEC și fost agent guvernamental la CEDO, în litigiul acestuia cu ANI

Avocat, apropiat de PSD Viorel Mocanu este un avocat foarte apropiat de Partidul Social-Democrat și de reprezentanții săi. În 2018,...

Mai multe articole din aceeași categorie