Pentru a evita o rezoluție critică a Consiliului Europei, România trebuie să implementeze un Plan de acțiune pe 5 ani, menit să rezolve problema condițiilor inadecvate de detenție

Exclusivitate

Guvernul condus de Ludovic Orban a aprobat, în ședința din 18 noiembrie, un MEMORANDUM privind Planul de acțiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmives și alții împotriva României, precum și a hotărârilor pronunțate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României.

România trebuia să pregătească și să prezinte, până în martie 2020, un nou Plan de acțiune, menit să soluționeze problema supra-aglomerării carcerale și a condițiilor inadecvate de detenție, în conformitate cu principiile Convenției, așa cum sunt enunțate în hotărârea pilot Rezmiveș. Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei în format Drepturile Omului (CM-DH) a luat act de situația extraordinară prezentată de ministrul justiției Cătălin Predoiu și a amânat emiterea unei rezoluții critice la adresa României, iar prin decizia de recomandare emisă a salutat reprezentarea României la nivel ministerial și schimbul constructiv de opinii cu acesta. Urmare discuțiilor cu reprezentanţii Serviciului de executare a hotărârilor CEDO (6, 9 decembrie 2019, respectiv 7 februarie 2020), precum și a discuțiilor purtate în cadrul reuniunii grupului interinstituțional de lucru din data de 19 decembrie 2019, a rezultat că noul plan va fi structurat pe următoarele direcții de acțiune:

Penitenciare:

  • Îmbunătățirea condițiilor materiale în penitenciare prin identificarea nevoilor de modernizare și prioritizarea penitenciarelor în care CPT a semnalat deja probleme în ultimul său raport;
  • Implementarea de programe educative și de reintegrare a populației din penitenciare;
  • Îmbunătățirea condițiilor/standardelor de igienă și de hrană din penitenciare;
  • Redistribuirea deținuților în cadrul sistemului penitenciar sau în cadrul aceluiași penitenciar;
  • Măsuri de natură legislativă care să determine îmbunătățirea condițiilor de detenție pentru persoanele private de libertate.

Centrele de reţinere şi arestare preventivă:

  • Modernizarea infrastructurii și reducerea perioadei în care persoanele arestate sunt deținute în Centrele de reținere și arestare preventivă.

Probațiune:

  • Angajarea efectivă a personalului din sistemul de probațiune și crearea de garanții/mecanisme care să asigure sustenabilitatea sistemului pe termen lung (număr suficient de personal, infrastructură adecvată în teritoriu, formare profesională a noilor angajați).

Promovarea și adoptarea noului Plan de acțiune a fost amânată datorită interimatului Guvernului și, ulterior, a situației pandemice. La 3 martie 2020, delegația României, la nivel de secretar de stat, a participat la reuniunea CM-DH dedicată supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Obiectul discuțiilor l-a constituit executarea hotărârii-pilot mai sus menționată. Principalul rezultat al reuniunii a constat în faptul că, în urma angajamentului exprimat și a progreselor înregistrate de autoritățile române, emiterea unei rezoluții critice la adresa sistemului penitenciar din România a fost pentru a doua oară amânată, iar prin decizia de recomandare adoptată de CM-DH s-a agreat a se avea în vedere eventuala adoptare a unei rezoluții interimare în cazul în care nu vor fi înregistrate progrese tangibile până cel târziu în decembrie 2020.

spot_img

Articole recente

Procesul de 140 milioane de dolari pentru recuperarea „creanței Libia” de la moștenitorii lui Dinu Patriciu, amânat din cauza protestului avocaților

Magistrații Curții de Apel București au amânat, la termenul din 22 februarie 2024, judecarea dosarului în care Statul Român încearcă...

Mai multe articole din aceeași categorie